de o vreme compun arii pentru dealuri

am studiat păpădiile noi

le-am promis un culcuș în vârful stâncilor

mai ales când se întoarce vântul să-mi smulgă ultima notă

ascunsă la sân

ooooo de câte ori am trecut prin tine

îți fixai obiectivul pe orbite sărate

așa am descoperit că sunt imaginea pentru promovarea

inimii verzi

un surâs mai la stânga îmi spuneai

să cuprind răsăritul care îți trece prin păr

acum…

Pun alături doi şi patru

şi pe cinci unde-a rămas,

trei spectacole la teatru

şi-ntre gânduri un popas.

Să certăm uşor cuvântul

când pe şase nu l-a spus,

un actor calcă pământul

ca o umbră din apus.

Scenarişti din săptămână

scot pe şapte din decor

şi-n duminica nebună

instruiesc câte-un sufleor.

Cifra opt stă ca dovadă

că-ntre nouă săli de joc,

spectatorii pot să vadă

zece acte la un…

eram ca o lacrimă din rădăcini de taină

iar tu îmi pictai adâncul privirii

pe asfaltul ecourilor întrupate…

adu-mi versul din sărutul tău

eu îți aduc sărutul din versul meu

împreună vom construi un ocean

din care vom alina corăbii

vom alipi maluri sterpe

pictând o singură velă

să ne ducă departe

mici umbrișuri pe coline

doi meri neîmblânziți

își aruncă petalele peste noi

aș fi vrut să vezi

cum duci o albie de lumină

în crestele gândurilor mele

drumul se îngustează

în atingerea brizei

un val…

pătrunde lumina

e murdară de sânge, spui

eu cred în răsărituri

sau poate în povestea unui început

de lume cu oameni de hârtie

pe care să putem scrie poveşti

aşa cum făceam cu fluviul

când strecuram în adâncuri

nopţile cu moarte aburind ferestre

ne suflă viaţa în ceafă, îţi strig

şi tu îmi spui

că primăvara nu e decât o imitaţie

cu muguri decupaţi din…

Se schimbă şefii între ei

În fapt nu e nici o schimbare

Se gudură nişte căţei

Să capete un os mai mare…

o priveam

şi număram

intersecţiile cu

linia vieţii.

Adunam

an cu an

până unde

întâlneam

acea linie curbă

a norocului

din calea

realizată

cu tine

pe muntele

Venus.     

 12.02.2014, ora 18’09’’

pasărea se va întoarce

în inimă de piatră

ea își păstrează cântecul

viața - joc neterminat

o ascunde în iernile când plecările

se-mbracă în zăpezi pe care doar

noi le putem înțelege

și nu-i străpungeți zborul

din fiecare înălțare sângerândă

va înflori câte un răsărit

poate pentru fiecare din cei

care au uitat să-și deschidă sufletul evantai

răcorind dimineți cu…

Ne-au trebuit mii de ani cu lumină

căutători de pricină

căutătoare de transformare

ne-au trebuit mii de ani din aceştia

să ajungem la tine să ne dai totul

strigă ochii pământului printre milioane de constelaţii lunii

- singura avuţie a mea este moartea le zice luna

altceva n-am este moartea vă dau moartea altceva n-am

le zice rotundă şi plutitoare

- nu acceptăm zic ei nu acceptăm aşa ceva

ne-au trebuit mii de ani cu lumină…

Ca și cum n-am fi existat,

m-ai uitat din dragoste

și te-ai dus fără păcat

înspre zări de pacoste

sau, poate, din când în când îți amintești

despre primăveri nepămământești.



mai știi ce de suflete aveam

când ne strecuram printre picurii ploilor de vară?

îți mai amintești câte ne spuneam în tăcere

cu șoaptele-n cămară?



nici eu nu mai știu din care zi

n-ai mai fost tu, cea adevărată

și de ce am învățat a ne trăi…

Când alţii râd în hohot de plăcere

în lumea mea se-ntunecă mereu

şi din iubiri târzii în viaţă efemere

am regăsit cândva părerile de rău.

Nu pot avea puterea de-a învinge,

m-am rătăcit în propriul meu destin,

prin sute de păreri o flacără se stinge

să pot pleca-n uitare clandestin.

Tristeţea ploilor a devenit povară,

apusul s-a pierdut în fostul răsărit,

prin ramuri frânte vântul se coboară

asemeni şarpelui de…

M-acoperă o iarnă, captiv pe-un miez de lună;

Îmi rătăcesc cărarea strivit de-a ta nălucă,…

urechea

pe piept

să-mi aud

bătăile inimii

de teamă

să nu fac zgomot

în liniştea din mine

când

alerg printre jaloanele furate

ale vieţii cu tine

şi vreau să cresc

înapoi

să simt bubuiturile

din toţi porii

cum

te strigă.

12.02.2014, ora…

Mama este cuvântul cel mai sfânt 

rostit întâia oară,

suprem sacrificiu pe altarul vieţii,

zămislind iubirea.

Chipul ei senin şi surâzător 

îmi strecura 

în sufletu-mi cald de copil

aroma florilor de tei, 

în amărăciunea greşelilor

de-o clipă.

Privirea-i înecată în lumină îmi dădea

aripi să zbor

spre tărâmul viselor neîntinate;

vocea ei duioasă şi…

 Cu sufletul cântând în ploi de romanițe

 Îți scriu cu fir plăpând de galben păpădie.

 Grădini înmiresmate de roșii garofițe

 Se-alintă-n reverii de rai și simfonie. 

 Te-aștept de-o veșnicie în fiecare seară, 

 Aștern petale albe pe drumuri fără nume 

 Și te cobor în vise cu dor de primăvară,

 Înalț în rugă gânduri peste cetăți și lume.

 Renasc povești nescrise închise în sertare,

 Purtate de-adierea iluziilor…

închid ochii
și respirația poartă tratative cu cerul
printre gene de luceferi
visele amanetate de monarhi
levitează
mușcând
din când în când
din realitate
un fluier din os învelit în busoic
face negoț cu iluzii
o vâslă privește la mine
dar n-are mărunțiș
ignorant sufletul admiră
roua care sărută ghioceii
deschid ochii
dar pleoapele tale mă închid la loc
într-un vis de primăvară

mergând fără tine mi-s ochii bolnavi

de ceaţa ce-afundă seninu-n pustiu

şi-mi duce suflarea ciulinii concavi

aproape de tremur în tot ce-i târziu

de noapte cuvinte de iarnă ocean

cu suflet de iarbă sinapsă-n cenuşă

mă-ntrup sângerare de pas înc-un an

lăuntric limanul în foi de brânduşă

din drum bolovani îmi cad peste paşi

sub maldăre grele de răni mă usuc

ce sunt pentru cine când uitării mă…

Mă las ucis de flori şi sentimente,

de ploi ce nu se mai sfârşesc,

de lucruri dragi ce-mi sunt absente

rămase-n amăgitul, te iubesc!

Copacii trişti cu lacrimile-n ramuri

vor să trezească-n mine rădăcini,

să mă-nflorească-n umbrele din geamuri,

să fiu ucis atunci când mă suspini.

E viaţa mea de-acum o nebunie,

un amalgam din toate câte-au fost,

mi-aş vinde ani pe-un strop de veselie

şi nu aş da speranţelor un…

nu mi-aş fi imaginat

că prin gaura inimii mele

un fluture adulat

poate evada în paradis

dar s-a întâmplat

avea aripi pictate de soare

gingăşia unui surâs

speranţă cât un univers

am visat doar o zi împreună

(neputinţa mea s-a prelins

mai adâncă ca un blestem)

apoi a zburat

poate înfricoşat

sau poate fericit

până l-am pierdut prin…

să echilibrez balanţa.

Adam şi Eva

aveau grădină

şi el

a muşcat din măr.

Luceafărul

avea pe Cătălina.

Eu nu aveam nimic.

Am mers la piaţă

şi mi-am cumpărat mere,

(în dimineaţa asta)

le-am aşezat în coş

şi le-am pus lângă mine.

Erau

date în pârg, roşii

şi un pui de…