Când e mai deasă frunza

Şi ochii tăi mai verzi,

Când, răcoroasă, umbra

Ademeneşte galeş

Prin ea să mi te pierzi,

.

Presimt vara şireată

Pitită prin castani

Ce stă să-mi ciugulească

Din palmele-petale

Fărâmele de ani

.

Să nu mă-ncumet, ochii-ţi

Şi verdele ce-l ai

Să mi-i fac pe vecie

Ca vis cusut, lumină,

Pe sufletul meu strai.

.

Şi-atunci mă ispiteşte

Şi mă cuprinde-n verde

Râzând zglobiu…

Cere-mă-napoi singurătății și mă vinde

Acelui timp în care toate deveneau iubire,

Topește cercul umbrelor ce mă cuprinde

Și-nvață-mă să-ți fiu din nou nemărginire.



Dezleagă-mi visele la tâmpla mea-nnodate

Și pune nopțile câte-au rămas între noi doi,

Să vin senin din vechea mea singurătate,

Lăsând în urmă nestatornicia dintre ploi.



Nu-mi povesti ce s-a-ntamplat cât ai lipsit,

La mine-n suflet dorul tău a locuit mereu, …

știu

ai dormit pe aripi de lebedă

somnul meu

nu te-ai odihnit niciodată îndeajuns

te furau ochii închiși

în…

el nu a ştiut niciodată să numere corzile

îşi freca mâinile de ziduri

până când sângele se făcea apă

şi curgea ca un râu

peste pietrele bătrâne de sunete verzi

am avut o discuţie serioasă

cu mama păsărilor fără pene

ce prindea cuvintele pe cerul gri

casa nu avea decât o mobilă ieftină

era aşezată în mijlocul cimitirului

săream peste mormintele din grădină

vara te ameţeau cifrele nescrise

le adunam în…

Sprijinit de masă

se simţea cuprins

de întrebări

se îmbulzeau

în mintea tulburată

de lumina mişcătoare

din iarba plină de rouă

şi de copacii

ce-şi întind ramurile

răsucite şi chinuite

ici şi acolo

de vânturile

ce se zbenguiau în voie

pe marginea drumurilor…

să înţeleg

de ce încă mai faci bumpy-jumping

din două în două duminici

printre stelele mele plictisite

dacă încerci să  aprinzi ochii altei comete

cu lampioane de râs

între malurile de tandreţe

ai lăsat să curgă un râu învolburat de confuzii

dar n-am nici un drept

ca să te trag de mânecă

aşa că-mi iau cerul

şi-o să-mi fumez singurătatea

la umbra altei istorii

departe de tot şi de…

Aş vrea să opresc timpul,

să-i ies cumva în cale,

să-i spun vreo două vorbe,

să ştie că mă doare.

Eu sufăr în tăcere

căci nu îl pot opri

şi ca o lumânare

m-oi stinge într-o zi.

Aş vrea ca să-i ţin calea

să-i spun că trece clipa,

să-i leg cumva de-un  munte

cu lanţ de fier aripa.

Aşa n-o să mai zboare

va sta în bătătură

şi din a lui izvoare

voi bea câte o gură.

Şi-o să rămân tot…

am văzut femei cum plângeau deasupra timpului

fără să simtă flăcările





pe atunci împrăștiam anestezic în toate ploile



citeam prinț și cerșetor la zidurile închisorilor

strigam violul ce îmi penetra inima

până când ai venit și m-ai rostogolit în cele patru puncte cardinale

tocmai atunci

tomai când povestea mea înghițise sămânța ultimului cuvânt





de atâta dragoste limba orașului tău mi-a intrat în piele

ca o limonadă cu…

gânduri

 herghelie de cai sălbatici

 alergând prin delta minții mele

 cu viața în nări aburind

 un sfârșit la care sunt condamnați

 fără judecată și potcoviți

 animalic cu moarte

 de ce-mi ucideți gândurile

 sunt ultimele exemplare sălbatice

 născute în lumea asta a…

Într-o tăcere mută

din gestul negândit,

dezvelindu-şi

gingiile golite de sânge

spiritul său

se va pierde pe sine

ca-ntr-o piramidă răsturnată

să refacă în propria minte gândurile

dintr-o contopire inefabilă

punctând

cu lumini zburătoare

întunericul nopţii

din mormântul ce devenea

perfect de neted.

Biata alegorie a…

îmi spui mereu

că mă iubești când îți lipsesc cuvintele

să fie trupul iubirii nesăgetat?

curgerea șoaptelor rup margini de cer

ca pe o pagină albă

privirea ta a așezat

(ca un șaman în stare de veghe)

lalele

 

plouă încet

urlă primăvara

i-aud chemarea dincolo de geam

privirea-i o să-mi răstoarne evanghelia

clipa

cu timp cu tot

 

iubite

această idee descătușată

va străpunge temerile

care urcă și…

Eu am schimbat destule lacrimi cristaline

Ce te-au cules prin ochi din gânduri vechi,

Și nu mai știu de mult când este bine,

Dacă-am pierdut cărarea spre suflete perechi.



Nimic nu s-a-ntamplat,așa, c-a fost să fie

Privindu-mă prin ochii tăi eu am un rost,

Și te iubesc cu fiecare lacrimă-argintie

Rămasă-n visele prin care trecător am fost.



Ascult cum anii-n viața noastră se strecoară,

Cum devenim oglindă pentru mai târziu …

N-am reuşit să mă desprind de mugurii vineţii...

Mi-aş fi dorit să fi putut atinge

măcar cu un deget “Roata Olarului”

şi n-ar mai fi existat sub tâmplele mele suicidul.

N-aş fi sosit la acest ospăţ...

la cina otrăvirii mele,

în acest spaţiu alarmant,

la această trudă…

Mor în muguri clipe fără stele,

vin apuse dimineţi din nori…

alergând o lacrimă-ntre ele,

mor şi eu,… A(pus) între culori.

Curg cenuşi, în miez de primăvară,

în boboci mor florile albastre,

se topesc şi visele-ntr-o…

 Seara îi atinge nopţii mâna,

 Intârzii şi inima mă doare,

 Clipe se petrec, una câte una,

 Risipindu-se în rouă pe cărare.

 Sub lumina lunii, rotund pârguită,

 Ochii mi-s ţintă peste hotar

 Trupu-ţi de floare neprihănită,

 Să apară-l pândesc precum un tâlhar.

S-a închis geana nopţii pe zori,

Umblă bruma colbuind înaltul,

N-ai venit şi-n rugul recilor fiori,

Teamă mi-e că ai plecat cu…

Mă prinde amintirea verii tale
Când albastru-mprăştiai din ochi senini
Şi briza vorbelor curgând vitale
Îmbrăţişa arcadele sub crini.

Era o vară cu raze tactile
Ce în plutirea lor cântau a viaţă
Iar ochii mei, luminile subtile,
Stăteau miraţi ca ochii de paiaţă.

Nici nu ştiam că vântul te-aducea
Înspre-mpliniri ce-aveau să fie
Ca şi aroma Jacobs de cafea
C-un strop de rom şi tenta amăruie.

Aduci amnezia necesară

nervilor prea încordați

din colț de suflet umed

încruntat în lacrimă.

Te reverși voluptos de cald

în formă de nedeschisă amforă

între gânduri atât de opace

liniștindu-mi talazul degetelor

bolnave de marmură.

Bați rece întuneric

în cuie albe de argint

răstignind somnul

nedrept de…