la început am fost eu

 și-n tot întunericul ăla  

 nu știam cine sunt

 

 călcam ba pe apă

 când pe pământ eram

 abur

 

 apoi ai apărut tu

 și s-a făcut lumină peste tot

 

 abia atunci m-am recunoscut…

în acord divin

curbată într-o linişte criptică

îmi pictez urma în cuvinte

în ropotul ruinelor de sub cearcăne

dezvălui noi dinastii ale…

Toamnă blândă îţi trimit

Mesager la uşa ta  …

cândva mai aveam



şase ţigări cu care



îmi împărţeam disperarea



în nopţile fără lună







acum s-au sfârşit



odată cu jumătate



din plămânii mei plictisiţi







respir cu economie



mirosul tău uitat



pe faţa de pernă



pe care ţi-ai sculptat sărutul











te strig retoric



în bezna



coborâtă treptat…

   Pupa  Veşniciei

În ţara fluturilor lumea din mine devine diafană şi albă

vitraliile vremii s-au scuturat în pielea înţelegerii

şi-au adunat culorile înţelepciunii picătură cu picătură

plătite în vamă de soartă rotitoare

şuvoi de…

Sufletul ca o vioară

Ce se tânguie în noapte

Căci artistul ce odată

Blând o mângaia cu arcuşul,

A…

în zona verde a sălbăticiei din tine

toţi văd

cum avalanşa de gânduri

rostogoleşte perpetuu

bulgării de lumină

şi cum trezeşti

avatarele străine din sfera parabolei

doar curbându-ţi metafora zâmbetului

peste dimineţi

îţi plouă grădina cuvintelor

cu fluturi neîncovoiaţi de rutină

de pe fiecare ţanc al poeziei

aruncă-te

ai încă nouă vieţi

Mai știi?

Rămas

fără cuvinte,

îşi golea mintea de amintiri.

Încerca iluzia

că ziua

s-a sfârşit…

Stăteai la ușa inimii mele

Și băteai...

M-am uitat pe vizor:

„Mai târziu Doamne“ am zis

Și-am pus zăvorul.

M-am închis pe dinăuntru

Am rătăcit pe dinafară

Și în rătăcirea mea

M-ai respectat când eu strigam

Că am liber arbitru.



Diamantul iubirii

L-am tăvălit prin noroiul logicii

Și ochiul meu bolnav

L-am dus la doctor...

Doctorul Te cunoștea

Și candela stătea lângă EL...

(Teo…

şi plouă

în cartierul Montparnasse

plouă de luni de zile.

Câte o siluetă se mai zăreşte

cu faţa trasă pe geam

privind cum apa a crescut

mai mult de 3 metrii

̶  o să ne înecăm  ̶

la N-S-E-V de mine lumea strigă :

o să ne înecăm

CA SĂ VEZI CU OCHII TĂI!

Un copil fugea prin curte

Şi, deodată a căzut...

S-a lovit tare la frunte,

Dar şi ochiul l-a durut.

Printr-un ochi de geam priveşte,

Soarele din raze-n jos,

Chipul fetei ce-mpleteşte,

Ochi pe faţă şi pe dos.

La căruţă moş Costică,

Păzind ca ochii din cap,

Şi-a pus „ochiul de pisică”

Iar caii din ochi nu-i…

a tatuat un portativ

în ghiocul palmei



și fredonează



caută un pod

 unde să poată urca  vechi cufere

 cu partituri decolorate


mai poartă doar sentințe

care o strâng


dar scrie întotdeauna dinlăuntru

la felinarul ros de ani

cu îndemânarea unui păpușar

dintr-un veac cu gust de ceară

bătrânul cioplitor

își netezește drumul spre uitare

fără păreri de rău

la masa cu-amintiri

își pune copiii spre hrănire

bucăți de piatră

pe care în fiecare dimineață

cu tremurul degetelor

care trădează o sfințenie de maică

le șterge praful

și lacrimile

apoi frământă dalta într-o legendă a tăcerii

și păsările înaltului albastru…

Plină-i toamna, de parfum, cu cerceii ei din struguri!…

 …

 ECONOMIE  DE  PIAŢĂ

roiuri de viespi gonesc anotimpurile

meridianele se împiedică unele de altele într-o leapşă năucă

buba din talpă e motiv de războaie

ordinea se-nchirceşte în lucruri până dispare

geamătul lubric răzbate din portative…

te vei întoarce

 

picioarele pline de noroi

stau în pădurea de cuvinte nespuse

 

doar sălciile îmi cresc pe umeri

răzvrătindu-se

la auzul țipătului de bufniță

de lilieci

 

...aștept să-ți trăiești ecoul iubirii care mi-o porți

dincolo de râul întoarcerii

 

preferi să privești

cum în urmă apa se dizolvă

ceața se rotunjește

malul se surpă

 

în mână

port ramuri de măslin

 

mărul de…

în acel colț din grădină

unde salcâmii

au foșnet de miere

 

îmi așez hainele cenușii în crengi răzvrătite

ca albul să scoată din buzunare fiecare nor

 

îmi plac la nebunie florile de salcâm

pentru că seamănă puritate

în ochiul cunoașterii

 

gustul dulce îmi amintește de copilărie

de vremea când gândurile umblau hai-hui

cu zâmbetul atârnat până în călcâi

 

eram mică

atât de mică încât mereu eram câte zece in…