Răsărit în apus

[Monica Pester]

Emblematice apusuri

Zac pierdute în uitări

Învelite în mătăsuri

Și-n rătăcite iertări

Caut vântul să-mi adie

Rostul lumii, cunoscut

Să-l  opresc în colivie

Și s-o iau de la-nceput.

Drumurile mele-nguste

Se cufundă între maluri

Ca biete rime vetuste

Ce s-au crezut idealuri

În rupestrele desene

Liniile-mi par gravuri,

Doar anii devin troiene,

Neclintite iceberg-uri

Restul e tăcere-adâncă,

Gol răsună pe sub iarbă,

Suflete  închis în stâncă,

Viața-i doar o cale oarbă ?

[Vasilisia Lazăr]

Și-n rătăcite iertări

Ca biete rime vetuste

Ce s-au crezut idealuri

Liniile-mi par gravuri,

Toate aceste versuri sunt aritmice. Când citești, simți la ele mici poticneli. Citește cu voce tare și vei observa ce spun.

Iar rima gravuri / iceberg-uri nu e cea mai fericită pe motiv de accent.

Conținutul, însă, e bun și bogat.

[Mihaela Popa]

mi-a plăcut retorica versului de final

[bolache alexandru]

O lectură plăcută, Monica!

[Ada Nemescu]

Mi-a plăcut această cădere în cascadă a cuvintelor concentrate, cu tentă filozofică, ușor triste, adăpostind metafore subtile. Mi-a plăcut, repet, aDa

[Monica Pester]

Poete, nu știu cum se poate vedea acest lucru dar eu mi-am schimbat ochelarii și am refăcut punctările tale sugerate.

Îți mulțumesc tare mult !

[Monica Pester]

Maria, mulțumesc din suflet. Ești un observator atent.

[Maria Mitea]

O cântare ai aici, Monica, care încearcă să aducă liniște și pace peste toate cele. Reușești cu ușurință  să ne porți prin acel ”răsărit în apus” 

” 

Emblematice apusuri

Zac pierdute în uitări ” 

m-aș uita încă aici la ” Cărările mele-   ”     ”mele” ?

O zi cu mult spor și drag!

[petrut dan]

Câteva reglări asupra formei, dar sunt convins că o să revii, am citit cu interes, drag!