Secunda ceasului din turn îngână paşii mei din drum.

Tăcerea veştedului câmp toarce fuior pe înnoptat

iar firul plin de amintiri se-ncurcă-n clăile de fum

ce par stafii ieşind din horn, de vânt aduse dinspre sat.

Mă-nchid în mine şi ignor noi umbre care îmi apar…

Acolo unde se separă munții de coama zorilor și unde, din vid 

se naște curcubeul, doar acolo, printr-o fereastră de vitralii,

îmi regăsesc puterea de a mă opune îndoielilor,

de a iubi și a căuta.

Cu talpa goală mă rostogolesc în seninul ierbii crude

și în liniștea mlădițelor ce se înalță.

Și câtă iubire îți trebuie să lași așezate emoțiile tale

în rând cu emoțiile greierilor cântători ?

Să mergi valsând pe covorul arămiu, de…

Mottto - Pe zi ce trece lupta cu entropia vieții mi se pare din ce în ce mai grea!

Se duse viața ca un vis de noapte

rătăcitor pe geana gândului târziu,

privind-napoi parcă deschid o carte

lăsată pe un raft străin, fără să știu.…

Cântec pentru calul meu

Slăvite cal am să-ți arunc iar frâul

Să spargem zarea-’n tropot sub potcoave

Zări peste zări cu umbra în târziul

Visat și de Turbincă pe carboave.

N-am să-ți arunc din goană mari îndemne

Îți las azi poezia la picioare,

Acum când spaima pare să însemne

Al tânguirii corn în fiecare.

Că ne-a costat trimisu-n abatoare

De a vuit într-un galop și…

Cuvintele deșarte au negat iubirea,

Chiar dacă buze dulci le-au rostit,

Clipele magice și-au pierdut strălucirea,

Lipsite de-un nou răsărit.

Din două jumătăți ce păreau sortite,

Stăpânul și stăpânitul s-au desprins,

S-au înfruntat în mânii nebănuite,

Pierind în focul lor nestins.

A căzut iluzia pasiunii misterioase

Pe bastionul orgoliilor rănite,

Din istoria iubirii prea…

Dansează cu mine pe-al dragostei fundal,

În ritmul vântului ce vălurește macii,

Rotocoale desenând dibaci

Împreună, în stilul nostru personal.

Dansează cu mine în nopțile de Mai,

Sub clar de lună și petale de salcâm,

Trăind acum pe magicul tărâm,

Din tabloul nostru ideal.

Mai aproape îmi ești în fiecare Mai,

Pe când pădurea-i în veșmântul verde,

Dansează cu mine și nu mă pierde

În…

pe muchie de foarfecă 

între apus și răsărit 

albină fără aripi

fără ac 

doar un nimic 

un liliac albastru

îmbrăcat în frac

un…

El a făcut și omul, și cănii,  și lupii,

de când hăul și pârâul, latră câinii, latră,

urlă lupii,

urlă

s-ar fi făcut liniște in joia mare,

s-ar fi făcut,

am fi putut  asculta corul îngerilor,

dar vine ziua când nu mai contează,

nu mai contează din ce curte se latră,

din ce pustiu,

cireșii, oricum, înfloresc fără să întrebe câinii,

și

ploile cad, se cuprind,…

În fiecare seară, când frunzele uscate

adună neuitarea sub pomii de pe mal,

prințesa părăsită coboară din cetate

să-și caute iubitul ajuns la carnaval.

Să fii chiar tu aceea plecată fără voie

din turnul amăgirii pe-o aripă de…

                                              Cu paşi de maci,

                                                Însângerată, Clipa

                                                În răsărit căzu...

                                                Cu deget tremurâd

                                               Atinse-n aur struna

                                       …

Ceru-și trece palma neagră
Peste creștete de plopi;
Luna, veștedă și vagă –
Strânge ochii săi miopi.

. 

Tonuri stinse, de epavă,
De prin ochii răi de orc –
Trenă lungă și suavă,
Peste lume se întorc.

. 

Și-n văzduhul plat, apatic,
Numai strigătul de corb
Cade răzuind hieratic
Crusta unui idol orb.

SONET XVI  

Stingher acum printre morminte aud țipând tăcerea lor

Și cerne viața printre noi răsfrânte drumuri, oseminte.

Nici piatra rece nu mai vrea emoția dintre cuvinte,

Iar lacrima nu mai deplânge divorțul crunt al ochilor.

Plouă în lumi ce au plecat, iar razele nu știu să zvânte,

Se-nchid acum în locuri sfinte, furând mirajul zilelor

Și greu e cerul plin…

Pentru că marea mea s-a transformat 

într-un fluviu ce aleargă tumultuos 

în jurul planetei,

pentru că albatroșii mei încă mai țipă

în valurile uriașe,

și mai ales, pentru că

briza acea ușoară și blândă a luciului marin

s-a transformat și ea în vârtejuri

și bulboane periculoase,

ei bine, pentru toate acestea,

sufletul meu atât de prins 

capcana durerii și a trecutului,

a hotărât să rămână în starea…

Dar cum ar fi să ne întoarcem în Ellada

și,-n locul votării cu pietricele bicolore,

s-aplaudăm, prin amfiteatre, aristofanice creații? Iar histrionii, savoarea plebei și-a unor magistrați ce-n dar ne dau să bem cucută, ca remediu, vor fi cel mai de preț tezaur pentru noi? Căci ce să vezi, cel bun, cel demn și virtuosul în temniți mucezesc precum cu…

Lucrurile au mereu acea tăcere din care

Forma li se rotunjeşte în aer

Iar umbra lor ne sărută mâinile cu care le ştergem de amintiri

Ori le aruncăm

Ĩn magaziile trosnind uşor sub o iederă

Din care pasc muţi caii de lună,

Lucrurile ne poartă numele ca pe un talisman

Ce le dăruie uneori viaţa

Cu care luptă în acele războaie inerte

Doar pentru  că vor

Să ne ştie fericiţi

Căci astfel uităm prea…

Trec zilele de-a valma, fără rost,

și mă întreb: ce vor lăsa în spate?

Din amintirea celor care-au fost,

noian imens de visuri spulberate.

Ce poate fi mai trist decât așa? –

să crezi în visul tău, să ai speranță,…

Lumină și noapte în mine, în tot ce-i al tău.
Viață: și fericiți, și triști în astă secundă
Lupta originară și fără sfârșit în piatră și hău,
Când rătăciți în mreaja din lumea rotundă
Ne tot jucăm în secol de-a jertfă și călău,
Când pântece de oameni cu suflete fecundă,
Nu am știut că îngerii se nasc la Chișinău..

Zburdă vântul dinspre țărmuri, întețind al frunzei zvon;

Crengile înfiorate ca un șarpe se-împletesc;

Smulge din paloarea lunii cucuvele - monoton -

Șuierândul miez al nopții, cu obrazu-i tâlhăresc.

Sfincșilor, stăpâni ai…

Înalturile au vestit lumina

Și clopotele au trezit fruntarii,

S-au rupt zăgazurile din contrarii

Iar hăurile-și saltă ghilotina.

Se zbate-n lanțuri încă primăvara,

Dar verdele a împânzit grădina

Și mii de flori îsi dezvelesc…