Măsurându-mi clipele,
Volburându-mi visele,
Cum mă dor... cuvintele!

Îmi inundă apele,
Îmi înghit flăcările,
Ah, mă dor... cuvintele!

Vise, flăcări, ape, clipe
Într-un noian de cuvinte:
Eu, tu şi cuvintele...

Dar cât dor cuvintele,
Viaţă când prind în... cuvinte.

Scrie şi-n Sfânta Scriptură

Că instigarea la ură

Cu moarte se pedepseşte,

Doar la noi se răsplăteşte;

Cu cât eşti mai înfocat,

Mai convingător şi apt

Să scoţi mulţime în piaţă,

Nu contează d-eşti paiaţă,

Pe loc fi-vei avansat,

În funcţii înaintat,

De premier, preşedinte...

Importă? Ajungi ’nainte,

Precum învăţat ai fost,

„Tot înainte!” pe post,

Şi mai sus, deci se cuvine

Să mai…

Mereu, pe rând sau amândoi

Răzbit-am prin furtuni şi ploi...

Îmi amintesc ca şi acum,

Sub teii cu al lor parfum

Treceam ades mână-n mână

De trei ori pe săptămână

Şi-n duminicile sfinte

Celor sfinte luam aminte;

Trecut-au anii... Ce păcat,

Precum un vis s-a destrămat

Viaţa-mpletită-n borangic...

Omule, vai, cât eşti de mic!

Într-a ta egolatrie,

Tânăr te-avânţi în tărie,

Ca să-nţelegi într-un târziu

Că tot ceea ce…

Ioane di ce mă lăsaşi Ioane
că trebuia să arăm şi să punem grâu
să –l dăm şi pe băiat
în rându’ lumii
di ce mi te supăraşi Ioane
şi plecaşi
cu timpu nevenit, plecaşi

Floareo sări Leta
las-o-n pace-i zisă da’ Riţa
să-şi verse focu’ acuma
şi mâine e ca nouă
aşa o fi că prea spui

Ioane, di ce mă lăsaşi Ioane
nu te gândişi la copii
Ioane
câinii ne manâncă
Ioane

Ham! Ham! Ham!
Ce, nu ştiai?
Eu stau la patru şi câinele la trei!
Cum câinele? N-are stăpân?
O fi având, dar eu câinele-l aud.
Toată ziua: Ham, ham, ham!
Şi nu te-ntâlneşti cu vecină
la un ceai, la o cafe?
Eu ştiu!? Cine are timp?

Dar de stat pe Facebook ai?
Aia e altă... căciulă!

singur
trist
pe umeri
povară de Crist
metamorfozat în înger
cu aripi tot mai grele
sânger

Mămăliga-soarele ce ne-a mai rămas

din câmpia unde-am făcut ochi-

(au avut grijă coroporaţiile străine s - acapareze tot!)

n-o mai trântim fierbinte pe cârpătorul de lemn, nu,

ci o aşezăm frumos pe farfurie...

n-o mai tăiem cu aţa, cum făcea bâna, nu,

acuma o tăiem cu lingura ca-n Franţa,

aşa ar fi de bonton...

Făţarnici din scutece,

am ajuns să ne fie ruşine cu obiceiurile,

cu tradiţiile din moşi - strămoşi

şi-n loc să le conservăm,…