Vestesc în noapte clopote ce bat

Cel veşnic viu, nu are cum să moară!

Sub cerul înstelat de primăvară…

Statui și umbre. Clopot, ding-dang... în piept cuprinse.

Blestem, copil de suflet, ori binecuvântat

zăgaz ce-a dus povara culorilor învinse; 

cuvintelor portalul spre-un templu dărâmat -

Din soare-i udătura, amarul ei și vrana.

Acoperiți oglinda, tristeți să nu mă vadă!

Rănit se-ntoarce vântul, de unde frate, rana?

Stropi proaspeți din amurguri, ici, colo, pe zăpadă.

Răsufli parcă-n mine, nemoarte bând din moarte...…

Bruiaje de câmp magnetic
mă asaltează
în vene urcă teama
mă cuprinde seva
nervoasă a primăverii
ca un câmp înflorit de maci
dimineţile sorbite de timp
mă topesc în felii de vreme
îmi fac jocul din lebede
dezbrac de aripi timpul
înot spre polul inimii răpuse
singur încropesc silabe
la masa vremii

privește inimă

se rostogolesc zaruri pe portative de piatră

lutul fierbe într-o îngenunchere

focul ierbii strigă

catedralele își pitesc umbrele într-un cer ghimpat

drumul spinilor începe cu tine

iată nisipul și-a cărat șerpii într-o balanță

îi auzi cum șuieră în seva gândului

și tu taci omule

plutești deasupra golgotei visezi corăbii pentru lacul ochilor

pământul se adună în chingi

viile dorm în…

Pe drum de stâncă

Se retrag spre asceză

Paşi de călugări

În poart-aşteapt-un calic –

Mai am un biet blid de mei

În Vinerea Mare,

ca o vedenie străină

în biserică a intrat

o albină.

Unii voiau să o prindă,

să o omoare,

dar biata…

Nu am niciodată cuvinte
să oblojesc rănile
să cos petice de cer pe obrazul lunii
şi-n dansul norilor
să traversez ecouri de rouă
cu cântecul deschis al zorilor
văd lumea cum se topeşte
în dimineţi de purpură
plâng până când răsăritul
împleteşte zarea cu parfumul slovelor

Că nicăieri,

în mine, nu am loc…

Pădurea asta parcă

a fost să fie ieri,

iar lupii, ca și cerbii,

demult pe cărți de joc

sunt scriși cu firul ierbii.…

                 între sacrificarea mieilor

                 și înroșirea ierbii

                 tremură

                 Isus

                plângându-ne răstignirea

               Vândut  a fost  Isus...

               treizeci de arginți   

               la cursul euro      

              preț negociabil pentru fiecare Isus din noi

Am ascuns sămânţa de durere

în pământ,

din ea va rodi un suflet

adânc,

îşi…

Lupii urlă-n lunci

Pe floarea de sipică

Bruma-i de-un deget

Să te-ntremez cuc la sân

Că-n vatră n-am nici spuză

Trupul de-ai să-mi pui în saramură,

cu rozmarin, cu foi de dafin şi-alte încă,

după trei zile, cu un măr în gură,

voi veni să-ţi spun: hai de mănâncă!...

Nu sunt  frumos ca Leo din Strehaia,

dar din Severin şi până la Craiova

mă cunoaşte sexul slab ca pe potaia

ce a penetrat Oltenia cu…

Te-am căutat prin noaptea răsfățată.

Un glas de foc mi-a spus: a fost odată!

Și-am strâns la piept potecile de rouă,

Și le-am sfințit cu ochi de lună nouă,



Mărgăritare am făcut din gânduri

(Cu ele scriu acum aceste rânduri),

Ți le trimit la colindat pe toate.

Să le primești, oricât ești de departe!



O casă de lumină de-oi găsi,

Cu lacrima-i zidită-n galaxii,

În prag voi cerne dorul auriu …

 ” Iisus le-a zis:  Veniți să prânziți. Si nici unul din  ucenici nu îndrăznea să-L întrebe : Cine ești Tu?,  știind că este Domnul.”               ( Ioan 21,12)  

Și noi, fecioare,

dar prin aripi cu îngerii-n rudenii,…