Lupii urlă-n lunci
Pe floarea de sipică
Bruma-i de-un deget
Să te-ntremez cuc la sân
Că-n vatră n-am nici spuză
Adaugă un comentariu
Mă refeream la faptul că și urâtul are frumusețea lui, Camelia. Dar tu știi asta.
Îmbrățișări,
Sărăcia nu e deloc simpatică, domnule da Coza, dar românul a știut dintotdeauna să facă haz de necaz, în ciuda tuturor vicisitudinilor, de aceea a supraviețuit până acum! Finalul poemului dvs. e mult mai simpatic decât sărăcia, credeți-mă! :-) Paște fericit familiei Lazăr! Îmbrățișări cu drag!
Da... Finalul e simpatic tot atât cât e sărăcia.
Mulțumim de urări, Camelia! La fel!
:-)) Interesant!! Mi-a plăcut mai ales finalul, e foarte simpatic! :-) Sărbători fericite și binecuvântate!
Salut popasul tău, Alex!
Poate că, luați separați, acești tanka nu sunt chiar spectaculoși, Valeria, dar sper că formând un ciclu mai mare, sinergic, să le crească valoarea...
Drag,
Încerc, Melania, să mă transpun într-o societate/perioadă feudală, a sărăciei extreme. Într-o astfel de atmosferă s-a născut tanka.
da Coza
Tablou deosebit!
O reuşită acest tanka!
Cu adevărat, vizualizez un tablou superb.
Preţuirea mea,
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE