muzică celtă

[petrut dan]

un gând mă trezește

nerăbdător trec peste prag

sufletul încarnat la alegerea lui

trupul umezit de lumină iese

ca dintre ecluze

 

nu trece jumătate de noapte să nu-ți trag perna

de sub locul unde podul palmei netezește

fulgii rămași

 

păsărilor

 

m-am gândit să nu te las pradă

pe grămada de lemne

așteptăm pe cineva despre care

doar ne închipuim că se gândește la noi

 

cu bagajul de mână făcut aerul

dă impresia că se mută într-un spațiu amenajat

pentru viață

 

vine cine vrea și cere un ciur de mălai

mama împarte țigăncilor să-l aducă pe tata

la miezul nopții pe margine pomii

scot aur din apă

ce-i fă lisandro

boierule adu-mi bărbatul de la oraș

și ce-mi dai

cocoșul

nu-i al tău

îmi dai un copil

mama

mă chema cum striga păsările

dintre ceilalți

doar eu nu mă temeam să mănânc de

pe jos am luat-o

acasă

moartea sălta acoperișul să afle

de unde se aude muzică

**************

Variantă

un gând mă trezește

nerăbdător trec peste prag

sufletul încarnat la alegerea lui

trupul umezit de lumină iese

ca dintre ecluze

 

nu trece jumătate de noapte să nu-ți trag perna

de sub locul unde podul palmei netezește

fulgii rămași

 

păsărilor

 

m-am gândit să nu te las pradă

pe grămada de lemne

așteptăm pe cineva despre care

doar ne închipuim că se gândește la noi

 

cu bagajul de mână făcut aerul

dă impresia că se mută într-un spațiu amenajat

pentru viață

pomii scot aur 

din apă

 

mama

mă chema cum striga păsările

dintre ceilalți

nu mă temeam să mănânc de

pe jos am luat-o

acasă

 

moartea sălta acoperișul să afle

de unde se aude muzică

 

 

 

[petrut dan]

Bună seara, 

- Gabi, simt un pic de „neliniște” în comentariul tău și mi se pare pe bună dreptate, dar muzica (cultura) lor nu  putea să nu lase urme chiar dacă, contactul a fost inofensiv. Dar am scos partea pe care, îmi dau seama, mulți nu ar înțelege-o fără explicație și care are valoare sentimentală, dar știi cum e, vrei să reușești, nu ții cont de emoții! Cu prietenie!

- domnule Culiță Ioan Ușurelu, așa cred și eu, vă mulțumesc pentru semnul lăsat, vă mai aștept! Cu respect!

- Lisia, scriam și îmi imaginam scena, cu cei doi undeva departe, fix pasajul reprodus de tine, amândoi conștienți de iubire și, în același timp, temându-se unul pentru altul, amândoi gândind viitorul împreună sau deloc! Domnul Ioan a observat foarte bine, varianta a doua este mult mai bună! Sentimente!)

[Vasilisia Lazăr]

O poezie viabilă, puternică, sensibilă în același timp și care se detașează net prin vocația fragmentarului și tentația totalității.

Sublim: nu trece jumătate de noapte să nu-ți trag perna/ de sub locul unde podul palmei netezește/ fulgii rămași/ păsărilor/ m-am gândit să nu te las pradă/ pe grămada de lemne/ așteptăm pe cineva despre care/ doar ne închipuim că se gândește la noi.

Apoi acel final de-a dreptul remarcabil. Și poezia ta mă lasă fără aer, de cele mai multe ori. Maximă admirație!

[Culiţă Ioan Uşurelu]

Varianta 2 e si mai buna. Felicitari!

[gabriel cristea]

Nu pricepeam și pace de unde se-aude muzica celtică, până nu văzui cocoșul galic. O poezie împletind o crudă realitate cu elemente suprarealiste. Mi-a plăcut!