Dansul crizantemei

[Elena Şerban]

Se-apleacă iar copacii sub rug de-ntomnare,
Grădini de crizanteme se cunună-n soare,
E trecută vara, septembrie-i târziu,
Cu primăveri pierdute iar am uitat să-ţi fiu.

E toamnă şi mustesc strugurii-n amurg,
În rochii rubiniul danseză cu de Burgh...
Un fir de crizantemă zâmbeşte către cer
Când îşi deschide pleoapa şi frunzele îi pier.

O tainică splendoare de curcubee vii
Se-amestecă-n pădurea de gânduri şi nu ştii
Că eu dansez cu tine şi vântul mi te ia,
Îmi pune-n crizantemă picături de stea.

Priveşte cum adoarme rubinu-n trandafiri,
Cum tremură lumina pe frunze de-amăgiri,
Ucidem un sărut, naştem o dilemă,
Iubite, iar e toamnă, sunt o crizantemă!

 

Mai spune-mi o poveste (nu vreau să taci) cu noi

Cum dansează burgul pe clapele din ploi

Cum mă strânge vântul şi-n pieptul lui mă simt

Pastelul tău de toamnă din ultimul alint...

 

[Nădejde Angelina]

Iubesc versul tău Elena! Preţuire!

[Elena Şerban]

Domnul Mony mulţumiri, aşa l-am dorit!

Tu ştii mai bine Nuţa, o toamnă frumoasă ca a ta doar Angi ne poate aduce, mulţumesc de vizită, semn şi lectură!

Mulţumesc Iris, este rubiniul toamnelor mele, culoarea vinului, frunzelor şi rochiei, da, este dansul cu de Burgh!

Mă voi strădui Vasilisia, deşi nu ştiu ce să fac inimii dacă bate aritmic! Mulţumesc mult pentru răbdare!

Rubiniu, toamnă, pastel şi crizantemă. Acestea se repetă cu intenţie.  Voi încerca, deşi nu promit! Mulţumesc pentru îngăduinţă da Coza!

Sincer nu am dorit şi nu ştiu cum am reuşit performanţa piedicilor! Oricum mulţumesc pentru răbdare Gabriela!

Ai dreptate Sofy, când sunt prea multe de lucrat mai bine facem alta! Dar îmi e dragă şi o păstrez, dacă nasc un copil cu probleme speciale nu îl arunc la coş, îl iubesc şi trăiesc cu el aşa cum e, găsindu-i mereu părţile bune! Nu ştiu motivul aritmiilor repetate, dar le iubesc pe toate aşa cum sunt, ieşite dintr-o răsuflare, în secunde şi minute foarte preţioase, furate, adevărate diamante, ele, minutele. Dacă voi avea răgaz voi reveni. Vă mulţumesc!

[Sofia Sincă]

Se vrea un pastel de toamnă? Atunci scoţi elemente ca : E pârguită vara sau faci vreo referire de regret după vara pârguită. O vară în pârg înseamnă începutul ei. Mai ai ruperi de ritm aproape în fiecare strofă. Restul au mai spus, colegii.

Poezia se poate reface... sau se poate face alta.

Sofy

[Gabriela Grădinariu]

M-am împiedicat în ritm, dar mi-a plăcut veșmântul croit toamnei!

[Ion Lazăr da Coza]

Multe cuvinte se repetă, ceea ce sugerează un vocabular sărac. Sigur, nu-i adevărat! Dar...

Sunt ruperi de ritm.

De revăzut.

da Coza

[Vasilisia Lazăr]

Dacă nu ar avea ruperi de ritm, această poezie ar fi frumoasă. Deci, se poate reveni asupra ei.

[Nuța Istrate Gangan]

Priveşte cum adoarme rubinu-n trandafiri,

Cum tremură lumina pe frunze de-amăgiri,

Toamna...

[Ionel Mony Constantin]

Un pastel autumnal policrom plăcut la citire.