La Chișinău lumina nu se stinge niciodată

[Alina Ilie]

Dragă mamă Românie, de la Chișinău îți scriu,

Lăcaș de lumină vie, unde graiu’ nostru-i viu,
Orfelin rămas și singur, smuls din sânul tău bordei,
Cer e coborât în oameni, stelele-n văzduh și-n ei.
Prin perdeaua de-nnoptare dânsele sclipesc cu tei,
Ce-mpresoară chipuri blânde, gândurile celestei,
Șoptesc în limba română, plutește curat puhoi,
Cu dor sufletu’-l respiră, fără limbă suntem goi.
Ea e cea care ne leagă din trecut și până-n veac,
Granița e doar pe hartă, iar hârtia e un fleac.
Astăzi este o zi mare și suflarea se pornește
Să sărbătorească darul de-a vorbi în românește,
Ochii toți pârâuri limpezi năzuiesc, etern așteaptă,
Pe sub voal pelin lăcrimă mireasă demult furată.
Doare pieptul, dragă mamă, cerul s-a lăsat pe noi,
Stăm cu toții într-o rază, suntem unul și nu doi.

[Monica Pester]

PLÂNGE ÎNCĂ BUCOVINA ...

[Chris]

frumos, ma bucur ca nu se stinge lumina la Chisinau!