bomboane agricole – biblioteca pentru to(n)ți

[Mihaela Popa]

“un leu cornetu’ ”
se vindea cultura
după chioșcul cu înghețată
se lipeau foile cu scuipatul babei
învârtindu-se
una câte una
“nevestele vesele din Windsor”
și cam tot ce avea formatul “poveștilor nemuritoare”

[bolache alexandru]

Ce imagine de forță a nihilismului societății... Poezia se află pe stradă. Poetul trebuie doar să se ducă să o culeagă! Felicitări!

[Mihaela Popa]

domnule Mihai Katin, vă mulțumesc! nu am vrut să supăr cu textul meu, e doar o frântură dintr-o aminitire, dintr-un colț de stradă din Drumul Taberei, dintr-o altă epocă și parcă dintr-o altă viață.

[Mihaela Popa]

mulțumesc, Nuța!

[Mihai Katin]

aceea era  o  forma  de subzistenta  intr-o  etnie   ce-si  polarizase  deja   membrii-elite Ion Voicu  de exemplu  si  marea  masa  care  se adapta unui sistem ce se folosea  de cultura  ca de tot  ce  ii putea  fi  util,este  un  remember  oarecum motivational  pentru   cei   ce  nu-si   invata  istoria  si  nu  stiu   mecanica  bumerangului  ,incultura  de acum  este  mult mai   violenta  si  abjecta   decat  o  demantelare  de povesti  nemuritoare la  un  colt  de strada   dincolo de  blocurile   in care  se  auzea  Europa  Libera sau   Tovarasul   dupa  preferinte  si  curaj...

toate  cele bune!

[Nuta Craciun]

Mi-a plăcut începând cu titlu, are acel mesaj ironic  dar deosebit de percutant.

[Mihaela Popa]

nici nu cred că știa să citească doamna cu pricina, Gina

cine știe prin ce conjunctură nefericită a ajuns acea carte în mâna cui nu a știut să o aprecieze, scena s-a petrecut prin anii 80

[gina zaharia]

O, Doamne! Asta e o imagine de plâns. Și cred că mai e un vinovat: cel de la care provine cartea lui Shakespeare. Bănuiesc că habar nu aveau de valoarea ei. Acu' m-ai luminat, Mihaela! Poezia ta s-a transformat în revoltă.

Drag, 

[Mihaela Popa]

mulțumesc, Gina! :))

cred ca scrierea trebuia însoțită de o imagine cu doamna care vindea semințe folosind ca ambalaj filele cărții lui Shakespeare, folosind tehnica linsului degetelor pentru desprinderea lor

drag de popasul tău, te îmbrățișez

[gina zaharia]

Criptat poemul tău, Mihaela! Dacă din ogorul culturii ne alegem uneori doar cu o mirare, deseori ideile, gândurile, stările se dau în schimbul unei priviri peste zidurile cetății cu orizonturi largi dar puțin înțelese de oamenii de rând. „Un leu cornetu” și tot se strange ceva :))

Am mers, cu drag, prin labirint :))