Pentru fiecare petic de gând dăruit 

 pentru fiecare clipă

 risipită  întru defrișarea bulgărilor de nea

 din suflet ostenit 

 îți mulțumesc.

 

 Am învățat să culeg  

 aureola fiecărei dimineți 

 aștept să dospească 

 verdele firului de iarbă  

 să prind acul busolei

 rătăcitor nevolnic

 între două puncte cardinale.

 

 Uneori cad cioburi

 și-mi scrijelesc genunchii

 însă nu-i de ajuns . …

 Când îți rezemi chipul 

 pe umărul meu 

 visele amorțite renasc

 

 Ești pasăre-n cuib

 și-adormi o secundă

 țesând curcubee

 în lumea ta necuprinsă.

 

 Sunt salcia ta

 cu brațe aplecate către pământ 

 hrană să-ți secer

 cu boabe de rouă

 șterg pragul ferestrei deschise

 de colbul arid chipul să-ți scutur.

 

 Sunt cer și pământ,

 când mâna mi-o strângi

 sunt geamăt de lună

 când nu…