În căușul lunii
stăruie un gând,
călimări albastre deapănă fuioare,
micul paradis tăceri să-și aprindă.
Brațe de cleștar
frații mei de veghe,
îmi vorbesc blajinii
prin cuvinte mute.
Dor de toți îmi este,
înrămați în mine
pot să îi mai scutur de cenușa arsă.
Dor de brațul mamei,
de graiul patern,
să mai deschid poarta unsă cu sacâz.
Au trecut decenii
ca să înțeleg,
ce scurtă e clipa
ce fragilă sunt.
Tremură sub boltă a nopții ureche,
între adieri
îi deplâng căderea frunzei întomnate,
și încrâncenării tivită-n orgolii,
un valmeș de ani prins în risipiri,
au rămas câțiva
ori
cine mai știe
clipa rezemată în eternitate.
Să nu plângi copile
că-i deja târziu,
am strâns multe lacrimi,
sub trandafir veșted
răsar viorele.
Să nu uiți,
cândva
în palmă-ți cerneam arcuri sibiline,
azi răvașe triste
dorm pe-o noptieră
să nu uiți pe-acela
ce-a iubit plângând.
Adaugă un comentariu
Mulțumesc tuturor. Rămâneți cu bine.
Poezia are un ritm/muzicalitate inconstant/ă. Ori cu, ori fără! Asta m-a deranjat.
da Coza
Valeria are dreptate, poezia nu se leagă. :(
E poezia cu care ai participat la concurs, Zarra! Îmi pare sincer rău că, în ierarhia notelor acordate, ți-am dat o notă mică. Nu știu cum faci, dar eu am impresia că tablourile pe care le pictezi sunt dispersate...
Ok, scuze...pentru poză.Nu se va mai repeta.
Despre impresie și interes ...asta e...Mulțumesc pentru punctaj.Mulțumesc pentru franchețe.
Poza am șters-o eu. Tu știi: la noi fără poze luate de pe internet. Nu ne impresionează și nu ne interesează ceea ce te-a inspirat, doar textul, ceea ce iese din el, ne interesează.
O poveste de toamnă, un amestec de sentimente și nostalgie... Mai curând o filă sentimentală de jurnal. Amintiri și doruri.
Din punctul meu de vedere nu excelează liric, prin nimic.
Sofi
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE