Desenez ramuri albe peste pervazul nopții
numărând clipele când vor țâșni culori,
atât de oarbe sunt palmele vieții.
Nu știu când le-am pierdut șirul,
ori gustul sărat al clipelor rămase
sunt răni fără leac
pentru însingurați.
Din vocea străzii cresc spini
tăcerile pietrei ne înconjoară
și încă n-am învățat
să înotăm printre metehne.
Pot doar să gust zborul clipei ce vine
să-i rotunjesc vârful brumat,
atât.
Adaugă un comentariu
Va multumesc! Onorata de apreciere si popas!
Semn de plăcut popas! Frumos! :)
Desenez ramuri albe peste pervazul nopții (Zarra - Zborul clipei)
Un vers plin de simbol şi de speranţă.
Felicitări!
Va multumesc d-na Gina Zaharia pentru popas si semn.
Am corectat si va multumesc d-le Da Coza.Incantata ca v-a placut poemul.
Pretuire tuturor pentru like.
să -i > să-i
varful
Expresiv. Felicitări!
da Coza
Am citit cu drag. Gustul sărat îndepărtează mantaua întunericului.
Asa-i uneori cand pierdem sirul, stimata doamna Sofia. Va multumesc, raspunsul dvs. ma onoreaza.
Interesant! Un poem cu mesaj social combativ, inspirat din contemporan. Ne lipsește tamponul dintre ieri și azi...
Am citit cu plăcere,
Sofy
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: Lazăr Vasilisia
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2020:
© 2021 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE