Pasul nopții din noi

[Zarra]

Deschid ferestrele

salcâmii pulsează

în adieri reanimând chipuri pierdute

gânduri lacustre se învoltă
răvășind calmul lunii.

Vom  mai găsi oare un leac
în mâlul feruginos ce ne înconjoară
în timp ce

pernicioasa anemie roade perfid
sângele albastru al celor rămași?

Undeva 
câțiva adolescenți spurcă liniștea serii
cu adjective peiorative
oropsind biata limbă română.

Parcă văd

cărturarii din veacuri apuse 
zvârcolindu-se în morminte,
și pasul nopții din noi

tremurând...

Așteptăm 
fiecare în ungherul lui,
să înflorească  o ramură de măslin,

între timp 
nuferii cresc 
și lebedele plâng
pe lacul nimănui.

14-09-2017

Zarra

[Adina Speranta]

Mie îmi place, deși e puțintel cam încărcată, pe alocuri (evită figurile de stil în cascadă).

Cu drag :)  

[Vasilisia Lazăr]

Se spune că doar diamantul şlefuit poate şlefui diamantul. Votez așadar varianta sugerată de da Coza. Zarra, nu plânge după balast! :) 

[Ion Lazăr da Coza]

Renunță la idee. E școlărească! Iată ce propun:

pernicioasa anemie roade perfid
sângele albastru al celor rămași

vom  mai găsi oare un leac
în mâlul feruginos ce ne înconjoară

văd pasul nopții din noi

tremurând...

așteptăm 
fiecare în ungherul lui

între timp 
nuferii cresc 
și lebedele plâng
pe lacul nimănui

Succes!

da Coza

[Nikol MerBreM]

Mi-a plăcut "între timp nuferii cresc şi lebedele plâng pe lacul nimănui"!

[Zarra]

Mulțumesc J' Arrive!, onorată de trecere.

Mulțumesc Valeria Merca, mi se întâmplă adesea astfel de zbateri , ale mele și ale celor ce-mi sunt dragi și geme pământul...

Prețuire  tuturor pentru lectură și semn.

[Valeria Merca]

Un mod personal de a-ți exprima zbaterile sufletești.

Am citit cu drag

[Taci(tu)!]

Semn de lectură.

J' Arrive!