când ești călare 

parcă îți încânta urechile muzica militară

greu …

pe când era mai tânără

bunica îl plăcuse mult pe…

pentru că eram uitați într-o vale

primăvară venea la noi…

sărat ca marea 

mă absorb în timp

mereu îndiguind …

zorile cele dintâi sunt limpezi

arde în ele un început de senin scăpat de la soare

înca nu știi ce se petrece

li se mai spune și argintul din zori

pe urmă vin zorile aurii

strălucitoare ca un pârâu împins la vale

un fel de căldură

prinde sa poleiască sufletul 

și să-l mângîie

ca aurul

înainte de a crăpa soarele pe boltă

apare o apă neagră

o dungă mâzgălită dintr-o noapte…

mitru oncică

era omul bisericii

priceput la toate cele dezlânate de curgerea vremii

îl trimiteau să anunțe popa despre…

savastică și lina cenușe

aveau casa în răscruciul de …

călușarii veneau de peste deal de la gârboave…

o vezi

stă acolo la vatră amestecată în …

calul a fost adus pe pământ special pentru om

dumnezeu l-a făcut

să slujească cu credință

ghicindu-i gândurile …

bunicului îi plăcea să se …

timpul nu stă într-un loc

se mișcă 

zicea bunicul…

În zare norii. Zugrăvite semne

pe cerul limpezit. Timpul primea

ochi inegali de litere. Pesemne,

nu știu cine le-a scris cu mâna …

E depărtarea prinsă de ochiul meu. Răsfrânge

o pasăre buimacă. Balansul ei înmoaie

sclipirile de …

Abia se-adună pașii când cerbii se aruncă

sa prindă-n coarne vântul. Copitele sfărâmă

în joc mărunt răbdarea. O șubredă poruncă

așază-n rând hăitașii. Din mine, o fărâmă

de trup îngenunchiază în turmele anume

împinse în strânsoare. Și frica se ascunde

de negasit în codru. Fără strigări de nume,

vin cerbii laolaltă fără să știe unde.

Lătratul unui câine asmute să ne prindă

în colți tăiosi. Opuse, privirile crăpate…

În satul mamei tot mai seară

și ziua calcă-n umbră …

Te caut. Fără tinhă. Zeci de vitralii sparte

amestecă o lume. Pierdut în scânteieri,

azi ne înșiră trupul pe …

Când clipa se rupe de vremea pustie

rescriem istorii. Ne credem mai tineri

cu ziua …