picior de câine

[Dinca Valerian]

savastică și lina cenușe

aveau casa în răscruciul de la tâmneanu

doi copii

florică mai mare cu trei ani decât petre

în vara când se pregătea să fie dat la școală

pe florică l-a trecut o amorțeală prin picioare

l-au căutat la doctori

au stat cu el prin spitale

în zadar

mii de rugăminți lăcrimate lânga candela aprinsă

genunchi târâti pe la mânăstiri și icoane

la maică domnului

babe de peste tot au descântat de boală și făcătură

deochiuri cu tâlc fermecate în stihuri

cărbuni din vatră stinși în apă neîncepută

neluminată

acoperiți cu semnul crucii

de trei ori de șase ori de nouă ori

câte trei zile la rând

în fiecare dimineață și seară de luna plină

de călușari nu mai vorbim

dădeau bani buni lui gicu ciobârcă

mutul

să bage ceata și lăutarii în curte

florică în mijloc

desculț

era lovit la tălpi cu ciomegele înfierbântate de joc

din urmă

petre l-a întrecut la stat și la minte

florică a rămas nedat la școală

de la o vreme i-a zis nene că era mai mare

când și-a luat motocicletă

petre o ținea înadins la poartă

să se laude la lume

o lăsa sprijinită în cric

florică se privea fermecat în strălucirea ei

îngânând abia auzit

neica vine cu mașina motomată

și-i mai pune și-un picior de câine

furișată din cuprinsul somnului
mintea lui dibuise vindecul de boală neagră
trebuia doar un picior bun si  credincios ca un câine

pe care să se sprijine ca motocicleta lui petre

[Dinca Valerian]

@Valeria Merca Multumesc pentru comentariu si apreciere

[Valeria Merca]

Continuând în același registru,  un prozopoem memorabil. 

Cu plăcerea lecturii. 

[Dinca Valerian]

@Vasilisia Lazăr Grădinariu Povestea unei intamplari adevarate. Multumesc pentru comentariu si apreciere. 

[Vasilisia Lazăr]

Da, în același stil sorescian, dar cu amprentă proprie. Frumos! :)