(stare de confuzie)
s-alintă-n ger ninsorile
tânjesc a veșnicie
că-n zarva lumii clipele
se duc fără să fie
se-alintă ca de-un vis etern
de-atâta alb orbite
de starea lor parcă mă tem
cât nu se cern trezite
la orice pată de lumină
tresar ca de topire
știind că totuși poartă vină
de-a lumii amorțire
se dau în gol cu pieptul rece
spre-a forțelor natură
nebănuind că totul trece
prin a plutirii zgură
din…
Adăugat de LUMINITA SCOTNOTIS la Februarie 22, 2022 la 7:08pm — 5 Comentarii
ne sapă grijile sub unghii până dau de suflet
cântecul meu
și noi încă mai visăm la cai verzi
căzuți din lună
ploi de suflet se zbat în adânc de tăcere
până la limita topirii
cum de n-am bănuit că și topirea poate să aibă
limita ei de Fată Morgană
cântecul meu
de ce mai umblăm cu inimile deschise la iubiri
printre-atâția nori sparți de vijelii sărite de pe șine
vezi cum am luat tensiometrul de coarne
după repetatele noastre…
Adăugat de LUMINITA SCOTNOTIS la Octombrie 30, 2021 la 10:30am — 5 Comentarii
ca o plantă în suferința creșterii
această viață
cu fruntea căzută și ochii spre înălțimi
e mai mult decât ai îndrăzni s-o vorbești în cuvinte
nu stropii de apă definesc ploaia
ci setea cu care pământul o îmbrățișează
această viață
ca o pace strivită de riduri
nu o poți recontura cu o memorie nedreaptă
partea ei luminoasă
stă în spatele umbrei
într-o legătură eternă
cu propriile-i răni
nu-și pierde cursul…
Adăugat de LUMINITA SCOTNOTIS la August 28, 2021 la 11:41am — 5 Comentarii
sunt suspectă de lumină
și distanțele m-ajung
timp mai am
dar nu port vină
pentru ce-i în mine Mult
vin pornite-n vijelie
dând cu trăsnete de plumb
din umăr mâna ce scrie
să o rupă de ce-am sfânt
mi-o lovește și mi-o mușcă
pân´ la os
să-mi fure gândul
dat în muguri de-adevăr
Răi din rădăcini de soare
scurs ca lacrima pe față
din adânc suspin
o mare
o lume cu stări de gheață
distanțe-…
Adăugat de LUMINITA SCOTNOTIS la Iulie 2, 2021 la 12:12pm — 6 Comentarii
cum îmi sunt cunoscute
depărtările neamului meu dinainte
aproape că mi-am secerat teamă de-a mă trezi
în depărtări străine
cu pumnii închiși
nu mai caut cu patimă
să mă ciocnesc cu timpurile pline
plutesc ca o frunză căzută
în toate direcțiile vântului
dar respir același aer cu înălțimile
am îmbătrânit
plângându-le neîncetat în zgomotoase asemănări lipsa
nu se mișcă niciun fir de iarbă
doar o inima deschisă mai sângerează…
Adăugat de LUMINITA SCOTNOTIS la Martie 17, 2021 la 5:00pm — 5 Comentarii
cine când mi-a fost mai greu
cine vreodată pe lume
a trăit în locul meu
poate cineva a-mi spune?
care dintr-atâtea valuri
marea a putut s-o scoată
din adâncul ei la maluri…
Adăugat de LUMINITA SCOTNOTIS la Martie 5, 2021 la 6:04pm — 5 Comentarii
și timpul se dărâmă uneori
în cioburi de trecut
doar că la baza lui
există o formă prezentă de necunoscut
în disperarea mea tandră
de a mă reclădi
pentru a-mi șterge ochii de foame
și ființa de închipuiri parșive
pentru că acolo unde nu există adevăr
îmi cade cerul în cap într-o ciocnire gravă de semne
să-mi lumineze căderile
m-am resimțit adânc sfâșiată
de propriile-mi frici
e deajuns o rană în suflet
ca abandonul să…
Adăugat de LUMINITA SCOTNOTIS la Februarie 24, 2021 la 5:10pm — 4 Comentarii
atât de viu
atât de viu
e punctu-n care-ncep să fiu
acolo unde setea-i ceață și zorile se-aprind în sânge
acolo inima învață să crească-n zboruri până-nvinge
acolo unde râuri line în murmur cald se contopesc
acolo te-am găsit pe tine ca un atins de dor ceresc
acolo unde sparte-n valuri apele noastre s-au ales
îndepărtați am fost de maluri în unde fără de-nțeles
prizonierati în somn adânc ca visul nopții să ne spună
că…
ContinuareAdăugat de LUMINITA SCOTNOTIS la Decembrie 8, 2020 la 1:30pm — 6 Comentarii
nu te grăbi să pui punctul final
e și un rost al meu
care-mi mângâie somnul
și-mi luminează privirea
cu un sărut al inimii pline de pace divină
dar cu toate acestea
încă mai arde în mine
o tăcere adâncă
din care nu pot să ies
decat
trasă de urechi
circulă un zvon
pe tărâmul odios al zbaterilor
că omenirea deține
puterea fără de care
nicio pasăre
nu-și va mai putea cunoaște zborul
aș preferă să-mi înghit…
Adăugat de LUMINITA SCOTNOTIS la Octombrie 10, 2020 la 6:30pm — 6 Comentarii
am avut gânduri
gânduri ispititoare de fericire
cât să clădesc o lume întreagă
unele
se înfăţişau ca fiind oameni
oameni frumoşi ce-mi împrejmuiau drumul
înghiţit în van de imagini neclare
altele
născute de singurătăţi amare
pentru a desluşi mistere neatinse
de vreo făptură înfomată de cunoaştere
am avut
şi gânduri neînsemnate de păcătos
cât să dărâm
tot ce am clădit cu propria-mi forţă
care-ncotro au zburat…
Adăugat de LUMINITA SCOTNOTIS la Mai 17, 2020 la 10:26pm — 6 Comentarii
nici nu vreau să ştiu
ce voi primi mâine
că eu ţi-am dăruit inima
azi
să încapi în ea visele noastre
chiar de nu vom atinge toate zborurile
nici nu cred c-ar fi nevoie
unele sunt atât de înalte
încât
încât se sting
în umbra timpului
fără să ne mai amintim
c-ar fi existat vreodată
ne vom limpezi clipa muşcată de noroi
cu totdeauna înfloririlor albastre
cum toate surparile-n tăciuni
cu zgomote bizare…
Adăugat de LUMINITA SCOTNOTIS la Martie 31, 2020 la 4:30pm — 3 Comentarii
locuiesc într-o inimă curată
ca o casă nouă
aici
pereţii odăilor
sunt acoperiţi cu pacea ultimului vis
dar cel dintâi împlinit
aici unde
fruntea zorilor târzii se descreţeşte
e locuinţa mea de viaţă dorită
e locul în care pot să-mi dorm tâmplele
pe umărul iubirii
ca la sânul mamei
am coborât în adâncul albastrei mări
pe trepte de ceaţă
muşcând din infinit să-i pot păşi pragul
pe când oamenii
mă…
Adăugat de LUMINITA SCOTNOTIS la Octombrie 12, 2019 la 10:30am — 8 Comentarii
drum lung şi înalt
mă ridic
din alergarea mea udă
printr-o lumină de poveste
am început să prind suflet
prietene
abia acum
când iubind cu nepăsarea libertăţii
simt că şi fericirea doare
până-n adâncul nebănuit de clar
al sângelui
sfioasele trepte de lut
ca nişte ecouri plânse
se-nfig ghemuite în structura şoaptelor
drum lung şi înalt
pentru îngerii acestei stări
ştii
am tot căutat
şi nu l-am…
Adăugat de LUMINITA SCOTNOTIS la Octombrie 10, 2019 la 10:00pm — 8 Comentarii
târziu se lasă-n lume Tată
că-n pace veşnic-ai plecat
şi-n zbucium via nelucrată
dă rod puţin nevinovat
şi aş mai bea cu tine-o toamnă
din cupă galbenă de vis
o lacrimă de soare-n iarnă
la focul timpului promis
dar prea de vreme înfloririi
m-ai dat în rai să mă desfac
cerşind la marginea iubirii
răbdarea fierberii s-o tac
târziu se lasă şi-n preaplinul
căderii mele-n rugăciune
azi mai ciocnesc şi beau cu chinul…
Adăugat de LUMINITA SCOTNOTIS la Martie 24, 2019 la 11:25am — 6 Comentarii
hai să vorbim
patria mea
azi
despre întâmplări viitoare
ca orice fiinţă de nefericită origine
din lipsa ta
am şi eu un vis de cer senin
care-mi muşcă din trup
ca dintr-o floare
lăsând urme de sare pe dig
la fiecare apus
iar tu
ai aceeaşi direcţie
spre când eram
doar o idee de linişte
şi plictiseală
până la inima ta
mac sălbatic
răsărit
printre spinii otrăvitoarelor tale…
Adăugat de LUMINITA SCOTNOTIS la Martie 17, 2019 la 3:20pm — 7 Comentarii
eu sunt rod
tu
rădăcină
veșnicie de lumină
vis de Dumnezeu
c-o mână înfiptă-n cer
și-alta-n țărână
eu sunt șoapta
iar tu graiul
clipa ce deschide Raiul
cetate cu-n ochi în mit
și cu altu-n infinit
tu esti rana
eu sunt leacul
urma trecerii ce-adună
în scântei aceste veacuri
de durere și de tihnă
Adăugat de LUMINITA SCOTNOTIS la Noiembrie 4, 2018 la 8:46pm — 6 Comentarii
trăiesc în Hristos
ca într-o singurătate dulce
cu fiecare dor
când îi sărut rănile
un câmp de maci înfloriţi
îmi îmbracă iernile
da
învierea din morţi
întrucât
de cei vii
n-ai unde să fugi
se produce în inimă
apoi
gândurile care mă ridică la Cer
sunt suficient de nebună
cât să visez
că îmbrăţişez soarele
cu ochii deschişi
şi tot atât de aproape
cât să nu mă orbească
trăiesc în Hristos…
ContinuareAdăugat de LUMINITA SCOTNOTIS la Octombrie 27, 2018 la 8:22pm — 6 Comentarii
O carte închisă, poate să fie o carte veşnic deschisă, doar pentru cei ce ştiu să o citească!
cupola de levantă
mi se lipise praful
unui deşert bântuit de piele
acum sunt aici
să mă spăl
de toate muşcăturile aspre
din trecut
cu lacrimile de singurătate ale potrivirii mele
spărgând toate zidurile fricii
se-nalţă din încolţirea înaintărilor pure
fericirea
visându-se vie
ca o atingere blândă
în verde jalea…
Adăugat de LUMINITA SCOTNOTIS la Octombrie 7, 2018 la 1:30pm — 7 Comentarii
tu care-mi trimiţi argintării venusiene
şi povara coaptelor poame
tu stâlp de ceaţă
ce mă ridici până la lună
să scutur soarele de brumă
vrei să ard în sterp foşnet de undă sărată
sub tălpile aspre-ale paşilor tăi
vrei să-mi muşti sărutul
ca trecut printr-o coasă de soare plâns
pe linie albă de cuget
să adulmeci armonia ochilor mei
primăvara toamnei mele-n rezidire
cu un cântec de rai şoptit
peste fire…
ContinuareAdăugat de LUMINITA SCOTNOTIS la Septembrie 30, 2018 la 10:00am — 7 Comentarii
dă-mi ochii înapoi
să-mi cer iertare
s-aud cum se-mplineşte-un vis de floare
puterea pietrelor să tac
acum
când pe sub ape tulburi zac
şi mângâierea-ntâiului cuvânt
dă-mi-o 'napoi
cât cerul plânge-n gând
lumina lunii că speranţe nu-s
puterea soarelui când este la apus
da-mi timpul înapoi
pentru plecare
spre-acolo unde niciun zbor nu doare
Adăugat de LUMINITA SCOTNOTIS la August 12, 2018 la 7:30pm — 4 Comentarii
2022
2021
2020
2019
2018
2017
2016
2015
2014
2013
2012
FONDATORI
ION LAZĂR da COZA - scriitor
VASILISIA LAZĂR - poetă, redactor Revista „Eminesciana”, membră UZPR
ADMINISTRATORI-EDITORI
SOFIA SINCĂ - prozatoare
GABRIELA RAUCĂ - poetă, realizatoare emisiuni Radio ProDiaspora, redactor Revista „Eminesciana”, membră UZPR
AUGUSTA COSTIN (CHRIS) - prozatoare
ADA NEMESCU - poetă, artist plastic
MIHAELA POPA - poetă
CARMEN POPESCU - scriitoare, realizatoare emisiuni Radio Vocativ
PETRUȚ DAN (CĂMUI) - poet, cantautor
BOLACHE ALEXANDRU - poet
MIHAI KATIN - poet
GRIG SALVAN - prozator, cantautor
Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:
1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie.
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
Pentru anul trecut au donat:
Gabriela Raucă - 400 Euro
Monica Pester - 600 Lei
Nuța Crăciun - 220 Lei
Maria Chindea - 300 Lei
Tudor Cicu - 300 Lei
Elisabeta Drăghici - 200 Lei
***
Pentru acest an au donat:
Maria Chindea - 200 Lei
Monica Pester - 300 Lei
© 2024 Created by Ion Lazăr da Coza. Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor