* dedicată Melaniei *   

în fiecare zi deschid o ușă

demolez orașele care și-au mistuit fără chibzuință văzduhurile

buzunarul stâng al inimii a-nghițit toate curcubeiele

și încă se mai încape culoare

extensibile degetele desenează galaxii sub pleoapă și combină subtil nuanțe  

apele trupurilor fac dragoste ardent supernove cusute în…

În buze și nu-n vorbe e sfânta băutură,

A vinului e cinstea, oricât de scump clondirul.

Arunci metalul nobil că a trecut prin zgură?

N-ar fi absurd ca moartea, vieții să-i dea girul?

În toate ești, Iubireo, chiar și-n băutul morții,…

Motto

Pe-un picior de plai ,

Pe-o gură de rai, ................



La vremea nașterii luminii,

Pe undeva la poarta lumii,

Zburam pe aripi moi de vis,

Printr-un feeric paradis.

Și când am coborât din zbor ,

M-am prefăcut într-un păstor,

Care-și oprise turma lui,

Sub frunza deasă-a bradului.

Bradul cel nalt crescut pe stîncă,

Ce liniște! Ce pace-adâncă!

De se-auzeau stele clipind,

Și licuricii licărind!

De-ți simțeai sufletul…

cea mai obscură filă

din tratatul de patafizică

la-ndemâna

dorinței mele de-a te memora

axiomă descompusă

în fiori galactici.

Te parcurg, imperiu al dulcii

mucenicii nimbate

de chemarea veșniciei.

Amprentele mângâierilor mele

se vor sinucide

dacă le mai baricadezi cu pudoare

drumul spre izvorul de căldură.

Numai  vălurindu-ți-l

cu plonjoane de materie-nsetată

aș…

2

Când se sfârşeşte vechiul an

 Iar altul nou-şi-ncepe veacul

Amărăciuni-i pun capacul…

îţi închin, cititorule,

acest poem simplu

din flori de nufăr şi ploi,

l-am găsit veghind la fereastra inimii,

lângă o flacără incoloră.



n-am comori,

poate doar câteva pietre de râu

pe care m-am odihnit într-o vară

prin care treceam spre pagina

pe care ţi-am scris numele

cu majuscule.



lângă tine m-am trezit pasăre

săgetând văzduhul visului,

scrisoare în tolba călătorului

şi potecă…

Anul vechi s-a cam sfârșit,

Altul nou s-a pregătit!

Iarnă e și parcă nu-i,

Dar nu-i pasă nimănui!

Vremea stă să vremuiască,

Anul să se primenească

Și ușor, pe la ferestre

Se-aud glasuri de poveste

Cu bice și clopoței

Cum e după…

în vene îmi înnoptează ultima zi

o lehamite plombată cu globuri roşii mă zgândăre pe obraji

vitrinele pâlpâie auriuri xeroxate şi zâmbete de plastic

s-ar putea să mă împiedic de fulgii halucinogeni

cineva o să mă ia de nevastă

la serviciul unde tu plătești

ușile liftului se deschid din etaj în etaj

ceasul întârzie cu orele iar cafeaua

este atât de fierbinte încât îți este

lehamite

ai un iubit în buzunarul stâng ți se aburesc ochelarii privindu-l dar scrii

și în zilele fără soț dai cu mopul

nu-ți pasă de unghiile trase în gel

ai și rupt una din exces de zel

nu face decat cinci sute de lei

două pagini trei

îți apleci decolteul acela superb pe biroul…

În afara trecutului

nimeni nu știe

câte găuri negre au devenit cazemate

de unde tirul bătăilor inimii

trece pe lângă speranțe

în armură de imposibilitate.

Eșecurile în nemurire se curbează

cum o cupolă de circ sub care destinul

stăruie să îmblânzească

asprimea gravitației gata

să-l facă de plânsul căderii în gol.

Nu știu să fi rămas vreo bătaie

a inimii emoției-spectator

suspendată între…

Pe cel ce-l ții cu lanțul subțire al privirii,

Măriri'-ar fi ispravă un plus al loviturii?

Cu cât mai mare-i ghimpul, mai mândri-s trandafirii!

Zic unii că iubirea e soră bună urii.

Culegător de perle din stih de atlantidă...…

Revelion, confeti, poleială

Speranţe de mai bine-n viitor

Petarde, brad împodobit, beteală…

Nu vrea pielea asta zăbăucă, de pingea,

Să-şi mai amintească, fir-ar ea,

Când au început să-i crească-ncet, uşor,

Cu dichis în coaste şi zăvor,

Gratii ce-au închis, ca-ntr-un mormânt ,

Copilul care-am fost şi încă sunt.

Ce profesor, ce docent, care doctor

Ar putea deschide acum acest…

Cum ar fi, ca într-o zi, în locul tău,

să moară umbra mea,

în locul tău, să moară umbra mâinilor mele,

în locul tău, să moară umbra degetelor mele,

în locul tău, să moară umbra buzelor mele,

în locul tău...

Cum ar fi, ca într-o zi, în locul meu,

să moară umbra ta,

în locul meu, să moară umbra atingerii tale,

în locul meu, să moară umbra zâmbetului tău,

în locul meu, să moară umbra…

mi-am tatuat pe suflet surâsul tău

îl simt până la durere

dincolo de țipăt

cerneala îmi otrăvește sângele

colorându-l în grimase

am nevoie de o transfuzie cu fericire

dar fericirea s-a vândut la tarabă

când eu dormeam

cu perna sfâșiată de gânduri

sap înăuntrul meu să-ți găsesc urmele

mă împiedic de resturi

în tranșeele inimii

sunt cioburi transparente din eul meu plăpând

armăsarul…

pe cer, doar nori sterpi

mierliţa moare în cuib

puii sparg coaja

viermi’-i vor hrăni un timp…

în laţ prins-am mierloiul

Că lumea-i o părere, s-o creadă ei, să zică...

De-a brațelor slăvire, mă-ntreb și eu: Dar dacă... ?

Te strâng și mai puternic, ca-n cuib de rândunică.

Nu-n sân ascunsă-i toată filosofia greacă?

La hanul perlei negre, ei,…