cum să cazi de acord cu soarta

fără să-i şifonezi fustele

fără să te dai în grija ei de mamă vitregă

cum poţi face diferenţa

când ziua de mâine nu te mai ajută

singurul lucru bun te îngroapă de viu

între alte o mie de gânduri

cum îşi îngroapă albinele trântorii

fără ca cineva să-i întrebe

care le-a fost rostul pe pământ

nu poţi trece puntea

balansul e prea mare

nimeni nu-şi asumă rostul de bun…

Văzduhul alb, cad umbre ca de ceară,

Oftaturi reci în ceruri se aud,

Nori resemnați o să aducă iară

Din polul Nord zăpezi la Polul Sud.

De-atâta alb, plâng apele-n lumină,

Se oglindesc în țărmul înghețat.

Un ger polar încearcă să se-abțină,

Și ninge iar profund și-alambicat.

Un aisberg cu trenă străvezie

S-a disipat pe câmpul lucitor.

Ținutul alb e ca o fantezie

Și-au înghețat vapoare în …

să nu mori

mă ruga mama lăcrimând când mă punea la sânu-i

spălat în Iordan

să nu mori

mă ruga mama lăcrimând când mă-nfăşa în gluga

aspră de cioban a bunicului

să nu…

arunc telefonul, deschid televizorul, dau drumul la purici:

nesimțiții!

i-aș sfărâma între două rugăciuni...

stau pe fotoliu, îngrămădit, cu ochii în alb-negru, firesc,

televizorul se îndepărtează, iese pe ușă, dă bot în bot cu legiunea străină

și alunecă apoi în casa liftului:

ptiu!...

se auzi sonorul dat le maxim de inteligența serviciilor...

fără alte preocupări, fără alte…

 Cruci fără mormânt

 Țin sub brazde eroii

 Adormiți spre  mal.

 Ramurile prunilor

 Cern zăpezi peste veacuri

Când ochiul îşi suie oglinda către cer

am să te aşez

unde soarele se deşiră în seară

şi noaptea-şi învolbură lianele

peste ultima amintire

închis cu văzduhul în piept

ai să asculţi trecutul

cum curge dinspre azi spre mâine

şi-ai să-mi şopteşti…

     Dragii mei!

     Astăzi, după cum  aţi citit deja în dreapta  mea, am mai depăşit un prag de vârstă.

     M-am gândit să împărtăşesc cu voi, cu această ocazie, bucuria unei poezii scrisă cu ceva vreme în urmă, când mă pregăteam să „schimb prefixul”.

 …

am închis ochii 

de geană atârna o lacrimă, 

luncile plângeau sub tălpi 

cerul își filtra albastrul prin pletele copilăriei, 

dulce amăruie fructă a visurilor de ciobăniță

glasul dezmierdărilor prin ceața dimineților scăldate în ochii tăi 

când râul se scurge printr-o poveste cu greieri, 

murgul își scutură copita într-un lan de floarea-soarelui 

iar mărgelele orizontului îmi cad în poală 

acasă.

cuvântul care sângerează la…

Leagă-mi ochii

Leagă-mi vara!

Strigă-mi plopii!

Poartă-i seara ,

Pe sub tâmple

Să se scurgă,

Să se-ntâmple

Să n-ajungă!

Să mă cheme

Să m-adoarmă,

Pui de lele

Să mă cearnă.

Leagă-mi noaptea !

(Şi răscrucea)

Uită-mi şoapta!

Poartă-ţi crucea!

Peste dealuri

Peste sâmbre

Pe sub maluri

Valuri strâmbe,

Să mă ningă,

Să mă plouă,

Să m-atingă

Bob de rouă.

Teama-adună…

(pantum)

Insomniace lire tresar, șoptind cuvinte.

Vis verde se prelinge în alb ecou, tiptil,

Păuni de ploi cad ritmic, peonic ori dactil,

În târguri se vând lauri, iubiri și jurăminte.

Vis verde se prelinge în alb ecou, tiptil,

Uitări fluieră vântul, când își aduce-aminte.

În târguri se vând lauri, iubiri și jurăminte,

Se furișează lacrimi sub măști de vodevil.

Uitări fluieră vântul când își…

Ninge iar... şi a mea faţă

Sărutată-i de ninsoare,

În lumină mă răsfaţă,

Dulce, caldă-alintare.

Dar păşind în strada vieţii

Vraja zilei se topeşte,

Învelită-n haina ceţii,

Visul meu frumos sfârşeşte.

Cu privirile de ceară

Ca-ntr-un nesfârşit cortegiu,

Îngeri trişti mă înconjoară,

Trist, zadarnic-sacrilegiu.

Chipuri de-ntuneric stinse

Şi de ciuma unor vremuri

Poartă-n lut dureri aprinse,…

după ce s-a oprit ploaia
a strâns cioburile rămase pe străzi
și le-a așezat 
după chipul și asemănarea lui
în balta din care îl privea Soarele

apoi  l-a sărutat

toți cei care se vor privi în oglinzile lui

îi vor semăna

și se vor recunoaște:
Cei sărutați de Soare

roata ursitei

pentru că sunt mai mult decât sămânța

alunecată sub piatră mi se spune

să iau cuțitul să-mi răzuiesc umbrele de pe brațe

oamenii să nu mai dispară subit

înainte de-a-și cânta partitura în vibrato de curcubeie

gaica fonemelor care-mi încheie prozodia poemului

se vrea brodată cu sori

visam speram jalonam credințelor

traseu fără obstacole de…

plăcerea-n țipăt a ieșit din file

ale cărții de sărut deschise

și-a lovit asprimile de buze

acum în timp ce rănile și le

amestecă sub limbile confuze

o literă din geamăt mai i se

aude sub închisele ecluze

cu riscul de a se oblitera

mai încet mai încet et cetera

Ioane di ce mă lăsaşi Ioane
că trebuia să arăm şi să punem grâu
să –l dăm şi pe băiat
în rându’ lumii
di ce mi te supăraşi Ioane
şi plecaşi
cu timpu nevenit, plecaşi

Floareo sări Leta
las-o-n pace-i zisă da’ Riţa
să-şi verse focu’ acuma
şi mâine e ca nouă
aşa o fi că prea spui

Ioane, di ce mă lăsaşi Ioane
nu te gândişi la copii
Ioane
câinii ne manâncă
Ioane

e tare trist aici

la tine

e pustiu

și-mi pare

că și copacii

se-ndrăgostesc târziu

și ninge în zigzag cu mirodenii

pe soarta ce o desenaseră ieri zeii

e tare trist aici la tine

e pustiu

doar părul tău împarte

în deșert vedenii

la care se închină

tainic

dumnezeii

un crocodil

licențiat

în vise incomplete

vindea o piele chinezească

drept poșete

m-am așezat…

Ham! Ham! Ham!
Ce, nu ştiai?
Eu stau la patru şi câinele la trei!
Cum câinele? N-are stăpân?
O fi având, dar eu câinele-l aud.
Toată ziua: Ham, ham, ham!
Şi nu te-ntâlneşti cu vecină
la un ceai, la o cafe?
Eu ştiu!? Cine are timp?

Dar de stat pe Facebook ai?
Aia e altă... căciulă!

Mi-e sufletul rob în căuș de magnolii,

Iar inima zace în grota-ispită –

Iubirea-fecioară cu chip de-Afrodită;

Se stinge Infernul subit, din orgolii.

În tigva tristeții secat-a-nnoptarea,

Își plimbă lumina privirea-i placidă,

Crestează bujori pe simțirea-mi lividă,

Fărâme de zori își sporesc căutarea.

Mă leagă speranța de sine cu fundă,

Topitu-s-a gheața din fosta Giocondă –

Mă strânge la piept un…

Coşuri fumegând –

Colţul ierbii conturat

La doi paşi de noi

orele cântă 

cotlonul fumegă 

mămăliga s-a lipit de ceaun 

eu necăjită

mă prinde Sulac 

,,cu vatra jocului în sat"

tata zdrăngănește baianul 

bârfitoarele ard sub copită 

ștrengărița trebăluiește 

în tinda zorilor

pașii numărați 

anii-n portofel 

norocul împărțit unei alteia

opincile 

sub zăbala sărăciei

de-ar ști baba…