Rece

[Ana-Maria Butuza]

Iubitul meu
Are brațele reci,
Din fire de lună-mpletite,
Coboară târziu
Pe-ntunecate poteci,
Cu vorbe tăcute, șoptite.

Din umerii-i lați,
Cât noaptea întreagă,
O mantie de stele
Îi cade pe piept.
Cu ochii aprinși,
Aproape beteagă,
De doruri nestinse, aștept.

În pași nevăzuți,
Se-ntrupează din ceață,
Cu atingeri de sloi
Mă cuprinde ușor.
Ne iubim timid
Până spre dimineață,
Cu săruturi de mort, care dor.

Iar când zorii se nasc,
Și visul dispare,
Rămân doar ecouri
În inima mea,
Cu parfumul amar
De iubire-ntrupare,
Ce dansează tăcut
Pe-a morții podea.

 

[Vasilisia Lazăr]

Un poem care folosește motivul Sburătorului. Am citit cu plăcere.

Din umerii-i lați

Corect este Din umerii lați, nu înțeleg rolul cratimei și a lui „i” de după aceasta.

[bolache alexandru]

Da! Frumos!

[Monica Pester]

Interesantă abordare. Mesajul e net departe de focul iubirii care mai trăiește și palpită în amintiri și vise. 

Ana Maria,

[Mihai Katin]

Ne iubim timid
Până spre dimineață,
Cu săruturi de mort, care dor.este  o  metaforica    oarecum  funebra  sau  poate  doar  exercitiul   teribil   cu  starea  de a nu fi,de pierdere  definitiva  altfel  de ce am  accepta la  inceputul  altei   zile   in traire  si  nu  in nefiinta :

În inima mea,
Cu parfumul amar
De iubire-ntrupare,
Ce dansează tăcut
Pe-a morții podea.

 interesant....

[petrut dan]

Apreciez frumusețea sentimentelor exprimate  într-un mod autentic, natural, convingător, drag!

[Stanescu Valentin]

Ana-Maria, o poveste dintr-un vis este numai o poveste frumuseţea ei în floare-i frumuseţea care doare...

 

                                                               câte flori ajung în pom pe un ram fruct împlinit?

                                                                    câte vise mai răzbat dincolo de-al ale nopţii mal?

                                                                          de oricând şi peste tot ce-a-nceput are sfârşit

                                                                    drumul vieţii e hazard în oceanul de tristeţi

                                                                bucurii se sting încet într-un bocet de caval...

[Corneliu Neagu]

Conținutul poeziei nu este rece precum titlul, chiar dacă la final

"Rămân doar ecouri
În inima mea,
Cu parfumul amar
De iubire-ntrupare,
Ce dansează tăcut
Pe-a morții podea".

Apreciez originalitate conținutului și metrica cuvintelor!

[Ada Nemescu]

Frumos!

Cu siguranță, Luceafărul eminescian este inspirația! 

Un omagiu, azi când ne amintim și sărbătorim amintirea geniului .

Cu plăcerea lecturii, aDa