Februarie e luna cea mai scurtă

S-a terminat cu iarna într-un fel

Vom strânge, iar, cureaua peste burtă

Şi vom răbda, sperăm, încă niţel

Deşi afară-i cald, mergând în piaţă

Văzând cât costă-o mână de spanac

Simţim  cum ne cuprind fiori de gheaţă

Şi cum ne taie crampe la stomac

La…

Când în genunchi uscați, adânc mă îngropa

Durerea spin, a crucii mele grele dintre umeri

Mi te-ai născut, ca vis și caldă foc, tu steaua mea

Și ai avut răbdare, ca nașterea să-mi numeri.

Pe când, cu părul smuls, din trunchi și fără vină

Ecoul mă lovea morbid cu dinții de pereți și știrb

Tu mi-ai udat căsuța albă din copac, la rădăcină

Cu smirnă albă, fum de-încredințat și dulce nimb.

Când foamea de prea viu mă…

Se târăsc 

Cu țepii uscat-veștejiți, înfipți

Înspre jos

Dezflorirea

E rușinea bobocului viu

Prea infatuat

De hârtie

Sunt rădăcinile putrezite

Pe dinăuntru

Din apă

E drumul spre înecare

Și atât de albastru 

Note strâmbe sunt

De simfonie atonă

Și surdă

Calea spre drept

E strâmbă

Și atâta de grea!

25 11…

M-am întrebat de ce-mi doresc

Să locuieşti în gândurile mele,

Chiria-n lacrimi eu să ţi-o plătesc

Când uneori te rătăceşti în ele.



Îmi sunt copacii martori în iubire

Şi păsările toate de prin jur,

Un zbor legat cu viaţă-n nemurire

L-am pus în noapte viselor contur.



În templul meu cu…

Într-un colţ,

stăpânit de patima vremurilor trecute,

era azvârlit ca nefolositor,

visa la ziua când va fi dat

de o naivitate aproape ironică,

să înşiruie în rânduri

precum grămezile de pietriş

de pe marginea drumului,

fiecare amănunt

cu neputinţă de comunicat,

umflându-şi obrajii

cu pleoapele larg deschise

în umbra…

Cu faţa scofâlcită

cerceta în tihnă,

pipăia,

privea norii rostogolindu-se pe cer

exprimând un amestec de forţă

să strecoare o zare de lumină.

Nu se auzea

niciun

zgomot.

Noiseless

With sunken…

DECOJIREA DE UMBRE

cad spaimele ca nişte toamne putrede

ochiul meu drept extrage rădăcina pătrată

din veşnicie

ies din pupă curcubeie în procesiune tăcută

încep să urce de-a…

cad zilele acestei primǎveri

peste zidurile vechi ale unor mori de vânt

într-un ritm cadențat

smuls din măruntaiele orelor săptămânilor

şi clipei

peste care abia m-am aşezat

curg tangent cu văzduhul niarne*

amintindu-mi

că nu am şansa…

trezită din somnul glacial

iarna

îşi abandonează trupul degerat de netrăire

aerului sculptat  într-o inimă  tânără

… iarna

 respiră  fiecare petală  răsărită  alb

din pământul asurzit de strigătul păsărilor

părăsite de zbor

peste orele  ascuţite de ninsori

iarna

 îmbracă vremuri  înfrunzite

triunghiular  la malul  lui martie

se leapădă  de gândurile

scrijelite de…

Cântă o pasăre pe umerii lunii,                  

cântec timid, franjurat în arii secerate

de jurământul unui țărm poposit deodată

lângă un râu;…

când m-am trezit Dumnezeu mă privea în ochi

ca pe un asasin

aş fi vrut să-i rostesc un gând şi

să mă lepăd de povara

cuvântului nerostit

însă cuvintele

se risipeau în mine

în rotocoale grele şi negre

ca un zbor izgonit de pe…

(imi cer scuze pentru lipsa diacriticelor,din pacate nu reusesc sa le descarc de niciunde,insa cu bunavointa dvs.indraznesc a-mi scrie poezia,asteptand critici si pareri.)

Prea repede-ai plecat

poate a trebuit...

Te mai zaresc abstract prin dorul rastignit

In sufletul pustiu , durerile azi ning

Si-n fiecare zi de cand nu-mi esti

ma sting

Vas naufragiat e zborul zamislit

Amfore ce se sparg in visul asfintit...

Ai spus sa…

primăvara durerilor noastre

de ce mergi omule cu capul plecat

privește la soare privește la lună

noi suntem povestea cu finalul neterminat

murind cu ghiocelul în mână

a venit primăvara durerilor noastre

superb fericirea zboară pe lângă noi

avem…

Tristeţea-i

tivea pleoapele de jos

umbrindu-i faţa brodată

parese

cu flori de câmp.

Cu o expresie uimită a chipului,

învăluit într-o ciudată seninătate

sub un nas ascuţit,

rămânea surd

la întrebările din ochi.

Respira aerul

cu…

Ascultând

zgomotul picăturilor de ploaie,

se plimba în tihnă pe sub copaci

cu însufleţirea ce i se citea

în expresia feţei şi în surâs.

În sunetul

ce se pierde în vuietul apei,

arbora

o atitudine decentă

la soarta ce părea

că i se înverşunase

acum o clipă.

Nu mai…

OCHIUL FURTUNII

în ochi de genune

moartea  

ca pe-o comoară ne-o ducem în spate

povară de viaţă

rădăcină nouă nu silabiseşte cuvântul

cangrenat de minciună

cârtiţe oarbe rătăcim în…

Să ne împletim vorbele

Cu calme răsărituri

Și să le dăm la cuptor

O zi plină de lumină.

Să ne înflorim zâmbetele

Înmuiate în curcubeu

Și să le punem la uscat

O zi plină de vară.

Să ne rupem brațele…

Înțesat de fantome

Și plin cu tristeți

Orașul gri plumb

Ne-a pierdut

Demult și iremediabil.

Străzile soioase

Urlă a pași grei

Fără odihnă

Nici măcar ploaia

Nu mai are loc de noi

Populăm un oraș

Fără de cer

Și fără pământ,

Copii orfani

Înfiați prematur

De betoane.

22 11 2012

ȘTEFAN OANĂ

Se-apleacă cerul peste zare

Să-şi lase norii printre flori

Şi vântul presărat pe mare

Când trec corăbiile-n zori.



Cu frânghii mari de curcubeie

Uneşte zborul de lumină

Punând tăcerile sub cheie

Şi-n stele clipa lor senină.



Sub el pădurile tresar

Lăsându-şi mugurii…