pusesem pentru tine

zăvoare de gânduri la uși-

m-ascundeam,

tu nu credeai

că încă mă joc cu păpuși…

plângeam

când te-am lăsat atunci de mână

mi se părea ciudat

să fim mereu împreună

apoi am ales drumul pavat cu  străini

în suflet adunam gheme

de spini și alți mărăcini

mă opream să te caut

la fiecare răscruce și pod

scriam cu tăcere

în viața mea alt și alt…

iarnă

sub pleoapa dreaptă

toamnă

stau în praful magic al verii

unde-și revarsă lumina bătăile aripilor

mă reazăm de cuvinte rotunde

iar ele îmi…

Tăcerea ta

arcuită

ca etrava gondolei

împotmolită

în singurătatea

gondolierului,

stăpân peste

lagunele toamnei,

alungă

reveriile

rănind spiritul

făcându-l suplu

până la plâns.

Tăcerea ta,

iubito,

m-a făcut

gondolierul –

stăpân peste

lagunele toamnei.  

În cimitirul

cu suflete moarte si vii

păşeam peste chipul de vânt.

Travertinul gri

despărţea întunericul

albastru

din ochii tăi

de lumea mea .

Flori de primăvară

crescute din inima

făr’ de…

N-AM  SĂ  FIU  ÎN  CLIPA

n-am să fiu în clipa care despică misterul în două

voi săruta genunea din lacrimă şi-o voi umple

după care depărtarea va flutura bezele de adio gingaşe

cu toate visele  am vibrat pereţii de  văzduh ai inimii

planete violete au  palpat…

Curtez

fiecare picătură de ploaie

fierbinte și clară

spre rădăcina-mi.

Sorb

nori înmiresmați ud

cu nările largi

fremătându-mi.

Împlinesc

atingerea apei

cu epiderma

tremurându-mi.

Și dorm

înflorind vise

în lujer prea…

eşarfa roşie vorbea

despre loviturile întunericului

astupam urechile timpului cu bucăţi decupate

dintr-un ziar de scandal

în partea de jos a paginii

era un anunţ

potrivit după aşteptările oricărui adolescent

,,bursele de studii se vând la chioşc,,

puţină matematică şi chimie în parcul de alături

când plouă se vede mizeria pe trotuare

canalele sunt înfundate cu ţipete

mimăm o scurtă…

Stau singur şi privesc peretele alb din faţa mea,

acolo unde sus, stăpânul meu

mi-a scris cu hieroglifele lui ciudate

poruncile pe care trebuie

să le urmez

Uneori îi înţeleg cuvintele,

chiar dacă limba lui

imi este străină

şi abia îi desluşesc

desenele

Iar…

 LECŢIA  DE  VIAŢĂ    

 ALEGORIE DIN BURTA VOCALEI

carcasa vocalelor

plezneşte c-a băut prea mult soare

dintre pistilurile galbene ale paginii zilei

organizează „revolte spontane” contra a toate…

Şi astăzi m-am trezit în gând cu tine

Te port în suflet, dulce talisman

Cu ochii-nrouraţi, cu dor de bine

Păşesc tăcută-n blestemat liman

În care stânci şi valuri şi ruine

Se luptă, mă lovesc, mă dor, mă frâng

Cad picuri reci pe arşiţa din mine

Dar tac, aştept, doresc,mai sper şi plâng.

Mi-ar place răsăritul să-l privesc

Cu tine-alături, colo-n munţii mei

Să-mi spui că mă iubeşti şi te…

Te voi chema

din părțile concave

ale perfectei încercări

de vis,

privirea peste margini

ne mărește,

de aceea voi iubi

exclus din paradis.

Nimic nu poate fi

târziu sau straniu,

bagajul meu

așteaptă nefăcut,

căci voi migra

către extremele trăirii

fiind lucid

și-n gânduri nepermis.

Sunt, dialectic, individul zero

pornind numărătoarea

din trecut,

dar mă asemăn

fiecărui înger

ce a iubit

frumosul…

Deschidea

coperţile vieţii

ca să respire.

Se străduia

să nu adoarmă.

Târşâia tăcerea

cu papucii…

(Parodie după Anti-Dacă de Kostas Varnalis)

De poţi să râzi ca prostul când altul te repede

Şi hăhăind pe “sticlă” pe toţi ajungi să-i cerţi,

De nu nu mai crezi pe nimeni şi nimeni nu te crede,

De n-ai întors vreodată coperta unei cărţi

De nu eziţi o clipă un rău să-nfăptuieşti,

Şi-ţi promovezi odrasla în posturi pe nedrept,

De-ţi place în dreptate, cu ură să loveşti,

Şi vrei să pari, în public, martir şi…

M-ai vrăjit , iubito, în clipa de-nceput

Din seara înstelată când te-am cunoscut

Eşti roua ce apare devreme dimineaţa

În toamna ruginie , tu îmi aduci speranţa

Cu vocea cristalină cu care m-ai chemat…

pentru zethus

mâine frică

azi culoare

pe sub călcâie

râncezit praful anilor

doar lemnul îşi va întinde palmele…

 O TORŢĂ INIMA

hăţişuri în stânga

smârcuri în dreapta

surpare în spate în faţă genune

în jurul meu omenirea inconştient pe tăiş de pumnal

merge

cu vaier în coastă şi orbire în talpă

 …

Nu-i etalon al Babilonului,

Labirintul.

– Din el se poate ieşi –

Priviţi, şi acum

Fiul lui Dedal zboară

Iar firul Ariadnei

Nu a putrezit!

Fascinat de şansele

Fiecărei alternative,

Să uiţi teama

Că e prea multă

Verticalitate

În clepsidră.

                                                                                                         Despletite

zorile înghiţeau

orizontul

pângărit de sângele rozelor

ucise de cer

în noi...

Sufletul

sugrumat de sunetele chircite…

   
Trei ochi prin care
Cerul privește în casa mea,
Mi-arată un păr, frumos
Mai ales primăvara - nflorit,
Fără să-i văd tulpina.
Ochii mei, ferestre prin care
Nu Te văd niciodată...
Te simt
Și nu știu unde
Să arăt cu mâna!

(vol. Tablouri fără semnătură)

dacă el nu vrea să-ţi vorbească

poţi lăsa uşa deschisă

la obrăznicie răspundem cu indiferenţă

ca programatorii softurilor moderne

avem cablurile prinse de corzile inimii

nici mâine nu se trezeşte copilul

să ducă lăptarului sticla

pentru energia zilei

câinele mă face să rup scaunul

trăgând liniştea până la timpanul obosit

de bocetele vecinei umilite

pe ea o înjură toţi şi nu…