REZULTATELE Concursului „Rădăcini”, ediția a III-a, mai 2016

[Ion Lazăr da Coza]

 

     Clipa a sosit!

     Afişăm cu drag rezultatele Concursului „Rădăcini – ediţia a III-a”, concurs desfăşurat pe Site-ul literar-artistic ÎNSEMNE CULTURALE, în perioada 18 aprilie – 29 mai, 2016.
       Întâi să dăm „cuvânt” cifrelor existente la ora acestui bilanţ. Aşadar:
       – 33(-3) poezii;
       – 14(-1) proze;

       – două piese de teatru;
       – cinci eseuri.

 

Metoda de calcul a notei finale:

(nota membri + nota juriu x 4) : 5 = z,zz

Clasamente:

(Acestea sunt fotografii și pot fi descărcate.)

*

*          *

*

*          *

*

*          *

*

*          *

Regulamentul: AICI

Poezii participante: AICI

Proze participante. Pag. I: AICI, Pag. II: AICI

Piese de teatru participante: AICI

Eseuri participante: AICI

***

Diplomele:

Poezie:

Locul I (Dumitru Ichim): AICI

Locul II (Melania Briciu Atanasiu): AICI

Locul III (Valeria Merca): AICI

Proză:

Locul I (Angela Dina): AICI

Locul II (Mircea Teculescu): AICI

Locul III (Ștefan Bucur): AICI

Dramaturgie:

Locul I (Elena Agiu-Neacșu): AICI

Eseu:

Locul I (Florin T. Roman): AICI

Locul II (Veronica Pavel Lerner): AICI

Locul III (Adrian Mondea): AICI

[Adrian Mondea]

Domnul profesor Bidulescu consideră că este datoria noastră să dăm explicaţii cu privire la notele acordate în concursul recent încheiat. Există ceva frumos şi adevărat în observaţiile domniei sale. Admir curajul şi sinceritatea de care dă dovadă. Pentru a da o imagine asupra „sistemului de valori ales” recurge la relatarea unei întâmplări la care personajele principale sunt Ionel şi Gigel, întâmplare redată într-o manieră mai degrabă ştrengărească, cu un simţ al umorului subtil fără tente răutăcioase sau persiflatoare la adresa cuiva sau a ceva. Fără să vreau, îmi revine în minte întrebarea obsesivă: de ce aş vrea să fac parte din această comunitate/cenaclu? Văd celelalte comentarii şi observ cât de mare este gradul de bunătate, înţelegere, respect pentru senectute, toleranţă şi iubire pentru cei „certaţi” cu limba română. În general nu-mi place să răspund la provocări, nu ştiu cât sunt de pregătit sau priceput, dar încerc să intru în joc, expimându-mi „emoţiile” constructiv, formulând un răspuns adecvat. Şi eu ştiu o întâmplare cu Gigel. De data aceasta era în clasa a VI-a. Totul se întâmpla în pauza dintre ore. Era în bancă, trist şi abătut, singur în clasă după ora de limba română. Profesoara de serviciu l-a văzut. „Ce este cu tine? De ce nu eşti în curte cu ceilalţi copii?”. Gigel a început să plângă, lacrimile curgându-i pe obraji. În sufletul lui nu dorea să-şi dezamăgească părinţii. Pe bancă ...extemporalul la română (ah, virgulele astea). Profesoara de serviciu s-a apropiat, l-a mângâiat pe cap şi a zis: „Plus patru! Nu e totul rău! Dragul meu copil, eşti la început de drum. Nu te lăsa copleşit de sentimente şi animozităţi. Vezi lucrurile frumoase dincolo de aparenţe. Gândeşte pozitiv. Profesorul ţi-a pus patru plus! Au trecut anii. Gigel a ajuns să aibe un master în drept, un doctorat în filologie, peste 20 de cărţi publicate şi ocazional ...salvează vieţi, dăruind din iubire aripi. Deci, să gândim pozitiv! Domnul profesor Bidulescu, elaborând un comentariu asupra poeziei 27. poetul şi lacrima, nu a făcut decât să o scoată din context, fără să vrea, punându-i plus valoare. Mulţumesc frumos pentru acest serviciu. În concurs au fost înscrise mai multe poezii de acest fel – „adică” fără virgulă (jos pălăria pentru acest gen literar şi nu numai). Ceva l-a determinat pe domnia sa să scoată în evidenţă această poezie. Ceva s-a produs? Ceva sâcâie? Ceva deranjează? Ceva a devenit empatic? Să fie vibraţia? Să fie schimbarea? Virgula este doar un pretext? Poeziile scrise cu vers alb nu au menirea să supere. Îmi cer iertare dacă s-a produs acest lucru. Şi ca să adaptez acest „trend” cerinţelor domnului profesor, am să postez pe blogul personal, cu bucurie, poemul „tribulaţie” nu sub formă versificată ci ca o proză scurtă cu binevenitele semne de punctuaţie şi cu multe înţelesuri „ascunse”. Vrem, nu vrem, aparţinem cu toţii unei culturi unice ce-şi trage izvoarele din vechile „civilizaţii dacice”. Am încredere că domnul profesor, prin „judecata” făcută a încercat doar să pună o doză mare de optimism concursului, de altfel şi cum spunea domnia sa în poezia postată pe blog Fii optimist! „Şi dacă lipsuri tot mai sunt, / Vei ţine cont de-un amănunt, / Uşor va fi, nu bănuieşti, / Dacă vei şti să şi zâmbeşti... / E primăvară, nu fi trist, / Fii optimist.” (n.a. – foarte frumos). Consider că procesul de „judecare” a creaţiilor postate pe site-ul însemne culturale este un exerciţiu cu valoare de hiperbolă. Scopul concursului este nu de a învăţa ci de a ...renaşte. Împărtăşind din emoţiile noastre, progresăm, facem un pas înainte. Nu toată lumea are curajul de a-şi deschide sufletul în văzul tuturor. Aceste concursuri au darul de a ne provoca depăşirea condiţiei nu de a ne etala valoarea. Valoarea este subiectivă. În fiecare din noi există o „scâteie-metaforă”. Cine apreciază scoate în evidenţă acest lucru constant pe blog (a se vedea postările ca răspuns la creaţie). Îngrijind această scânteie o putem face „o flacără mare” ce poate fi văzută după o altă ... constelaţie.

Bun! Să dăm înapoi! Citind în diagonală ceea ce am scris mai sus înţeleg că nu era nevoie de acestă paranteză. Recunosc că ceea ce văd pe acest site îmi aduce bucurie. Bucuria regăsirii, bucuria că aparţin unor oameni minunaţi, oameni pe care nu-i interesează copacii pentru a vedea pădurea, oameni care vor să iasă discret din „cultul” orelor de catedră, receptivi la nou, la simţire, la emoţie, oameni care nu se întreabă de ce electricianului îi lipseşte câteodată „lumina” de acasă. Oameni care creează. Felicitări tuturor celor care au avut curajul de a participa la acest concurs. Din respect am să-i nominalizez pe toţi aici. De ce? Doar din dorinţa sinceră de a le memora numele: Cristina Creţu; Maria Giurgiu; Ştefan Ramona; Nicoleta Drăgan-Bucşă; Elena Buldum; Florin T. Roman; Corina Dumitru; Dumitru Ichim; Teodor Duma; Gabriela  Ana Bălan; Lucia Dumbravă; Bidulescu Constantin; Dorin Moldovan; Mirela Orban; Zamfir Urdăreanu; George Bărădău; Dorina Pop; Alexandru Bolache; Elena Argir Neacşu; Karina Rus; Nuţa Crăciun; Lavinia Elena Niculicea; Valeria Merca; Zarra; Mircea Teculescu; Melania Briciu Atanasiu; Tatiana Scripta; Dan Mihalache; Ica Matei; Gina Zaharia

Iar pentru domnul Ion Lazăr şi doamna Vasilia Lazăr, toată preţuirea :) Cu respect Adrian Mondea.

[Vasilisia Lazăr]

O să încep prin a felicita întreaga echipă: concurenți, învingători, juriu, organizatori, cititori, votanți! Cu ajutorul tuturor am putut duce la final acest demers.

Felicit pe Ion Lazăr da Coza pentru frumoasele diplome, dar și pentru aranjarea rezultatelor în tabel! Nu e ușor lucru... A fost un pic de muncă, vreo trei nopți nedormite, dar a meritat efortul și cred că ar fi păcat să renunțăm la aceste concursuri. E adevărat că elanul nu mi s-a mai părut același din trecut, așa cum nici activitatea pe site nu mi se mai pare atât de intensă ca altădată. Să fie vina facebook-ului? Poate... :)

George Washington Allston spunea că singura competiţie demnă de un om înţelept este cea cu el însuşi, deci, chiar dacă nu am obținut cu toții o diplomă, această competiție a fost un câștig pentru fiecare dintre noi, fiindcă de la un concurs la altul devenim mai buni, mai exigenți cu noi înșine.

Mult succes în continuare tuturor!

[Ion Lazăr da Coza]

Sunt adeptul punctuației în poezie. Însă am întâlnit poezii cărora, dacă le adăugai fie și-o virgulă, le nimiceai! Deci nu în punctuație stă valoarea unei poezii, și nici în rimă. Dar dacă ne apucăm să scriem în formă fixă, ori cu punctuație, s-o facem cu temei!

[Bidulescu Constantin]

Stimate d-le Adrian Mondea,

Jos pălăria! Mi-a plăcut comentariul. Fac şi eu câteva remarci:

“este datoria noastră să dăm explicaţii cu privire la notele acordate în concursul recent încheiat”

Nu este o obligaţie, dar anumite consideraţii ajută mai mult.

“Scopul concursului este nu de a învăţa ci de a ...renaşte.”

Eu zic că şi una şi alta. Cel puţin pentru mine care sunt 99% matematician şi 1% poet (poate mai puţin, dar nu vreau să pun virgule, că nu se prea folosesc. Ha! Ha!). De exemplu eu consider că am avansat (am doar patru ani de când mă ocup cu literatura) în sensul că poezia propusă are prozodia bună, are rime, se înscrie la temă, are mesaj. Chiar dvs. aţi notat-o cu 8 şi am primit şi un 10 din partea d-lui Burdușa.

 Am ales poezia dvs. (dar au mai fost câteva) nu pentru conţinut, care mi-a plăcut ci pentru faptul că nu are nicio virgulă şi nici măcar la final nu are un punct.

A fost mai mult o întrebare cu ce se întâmplă la şcoală la ora de gramatică. Aţi dat exemplu cu acel copil care a luat 4+ şi mai târziu a ajuns un intelectual de elită. Dar acuma mai poţi să-i dai elevului notă mică dacă nu respectă regulile gramaticale?

“Poeziile scrise cu vers alb nu au menirea să supere. Îmi cer iertare dacă s-a produs acest lucru”

Nici nu se pune problema de supărare, am mai declarat că îmi place o poezie bună chiar în vers alb.

Închei cu frumoasa frază a dvs:

“Împărtăşind din emoţiile noastre, progresăm, facem un pas înainte. Nu toată lumea are curajul de a-şi deschide sufletul în văzul tuturor. Aceste concursuri au darul de a ne provoca depăşirea condiţiei nu de a ne etala valoarea.”

Adaug eu, poate şi valoarea, sau mai bine zis, vedem cum ne apreciază creaţia cei care o citesc, pentru că este mult mai greu să te autoapreciezi.

Încă o dată, felicitări celor care au trudit la acest Concurs! 

[Elena Mititelu]

Felicitări tuturor!

[Zarra]

Felicitari , tuturor!

[Zarra]

Multumesc frumos , dvs, intregii echipe  si tuturor celor ce au votat ! Ma declar multumita daca fie si numai un suflet  rezoneaza .Acesta este in opinia mea,  rostul poeziei.

Melania Briciu Atanasiu a spus :

Zarra a spus :

Felicitari , tuturor!

Da, Zarra, poezia ta a avut o medie mare si s-a situat foarte aproape de podium. Felicitari!

[Lavinia Elena Niculicea]

Felicitări tuturor!