Tristeţea îşi face cuib în sufletul meu, tenace ca o rândunică ce se întoarce credincioasă din peregrinările ei, iar şi iar, la locul ştiut. E inutil să mă împotrivesc şi de fapt, nici nu prea am intenţie. Aştept răbdătoare să vină momentul oportun, când voi putea ieşi din toropeala completă ce m-a învăluit ca un giulgiu, anulându-mi voința. Mă simt obosită şi parcă, orizonturile mi s-au închis, ostile. Îmi tipăresc cu mari eforturi un surâs pe chipul încremenit şi îmi continui activitatea firesc, trăgând de mine cu ultimele puteri. Oh, aş vrea să dorm ,să dorm...Dar noaptea e departe! Mă dojenesc că mi-am privat trupul de multe ore cuvenite de odihnă, risipindu-le imprudentă, în plăceri nevinovate, pe care mi le pot permite doar la ore târzii de noapte când, în singurătatea camerei mele, îmi hrănesc sufletul cu ce iubeşte mai mult.

  Pauza de după amiază ar trebui s-o petrec în pat la somn, dacă ar fi să dau curs nevoilor omeneşti, însă, am decis că îmi voi îneca tristeţea şi oboseala în albastrul mării, care mă cheamă neîncetat. E aici aproape şi nu-mi dă pace.Trimite mesageri înaripaţi ce-i strigă chemarea neobosită din văzduhul limpede. Doi pescăruşi obraznici s-au oprit pe clădirea vecină şi râd în hohote ascuţite. Îi apostrofez înciudată şi le promit o scărmăneală serioasă, dar ei se amuză şi mai tare, înălțându-se într-un zbor provocator. Ridic neputincioasă din umeri şi mă întorc la ale mele. Dimineaţa se retrage cuminte şi mulţumită, iar eu îmi consum prânzul binemeritat, ceva mai înviorată de apropierea orei dorite.

  E ora amiezii când ies din casă şi străzile sunt pustii. Paşii mă poartă hotărâţi către nemărginitul de azur, nepăsători faţă de tristeţea din suflet, ce creşte în singurătatea oraşului deşert. E o zi caldă cu mult soare şi mi se pare nefirească această încremenire a străzii. Mă resemnez şi mă cufund în gândurile mele, atentă să nu nimeresc oricum ,sub roţile vreunei maşini. Câte un trecător solitar mi se încrucișază în cale, pe măsură ce mă apropii de ţinta dorinţelor mele şi simt din ce în ce mai ascuţit în nări, mirosul mării ce îmi ațâță simţurile şi imaginaţia. Parfumul acela unic şi îmbătător, îmi readuce în suflet un freamăt viu, iar fruntea se ridică din nou către cer. Ochii îmbrăţişează însetaţi albastrul pur şi viu, ce susură chemări tainice şi suspină doruri neştiute, balsam pentru suflete încercate de apăsarea singurătăţii şi a înstrăinării.

  Nisipul lacom îmi înghite paşii, iar foşnetul dulce îmi fură raţiunea, ducând cu sine dorul meu etern, către orizontul îndepărtat. Simţurile se aprind şi pornesc într-un vals înspumat, de mână cu undele îndrăzneţe. Mă îndrept fascinată către stâncile albe, ce ascund mulţimi de fiinţe marine şi mă opresc surprinsă de un trup ce zăcea întins pe pietrele ascuţite, de parcă ar fi fost o saltea de puf. Dormea, sau aşa voia să pară, dar eu am trecut mai departe, încercând să nu-i tulbur liniştea. Era un tânăr mai obosit ca mine, ce găsise locul ideal să îşi depene visele. M-am aşezat discretă cât mai departe şi m-am lăsat şi eu legănată de vraja mării şi de visele mele. Din umbra stâncilor scăldate de undele jucăuşe, o mulţime de peştişori mă priveau curioşi. O senzaţie binefăcătoare de pace, de bucurie calmă şi de siguranţă, mă învăluia lin ca o boare şi-mi alina sufletul încercat de un dor ce-mi e înrădăcinat în viscere. Mă simţeam pătrunsă de o slăbiciune pufoasă şi mai- mai, că porneam în zbor cu pescăruşii când, un ţipăt neaşteptat îmi nărui visele ca pe un castel de nisip iar gândurile-mi fură risipite ca un roi de vrăbii înspăimântate.

  Până şi bancul jucăus de peştişori se dizolvă nevăzut în undele întunecate. Cu inima pulsând grăbit, descoperii cauza atâtor daune şi ochelarii mei de soare zburară într-un impuls necontrolat către pasărea obraznică şi încăpăţânată, care se feri din calea ,,proiectilului"meu, mutându-se maiestuoasă doi paşi mai încolo, privindu-mă doar cu un ochi sfidător. Pe celălalt îl ţinea închis, de parcă îmi făcea deja o mare onoare, că mă învrednicea cu o jumătate de privire. Dacă pescăruşii ar putea fi recunoscuţi, aş fi putut să jur că era acelaşi ce mă sfidase în balconul casei. Strigătul lui maliţios trezi şi pe tovarăşul meu de visare, care îl alungă iritat cu un şuierat ascuţit. Eu regretam însă, impulsul meu de moment, căci sfărâmasem de stânci bunătate de ochelari de soare! Amuzată, coborâi cu grijă până la baza stâncilor şi începui să desenez cercuri largi în apa rece şi limpede, trimiţându-mi tristeţea să înfrunte capriciile mării şi ale timpului, luând cu mine doar liniştea undelor şi pacea orizontului îndepărtat, ca şi perspectivele mele de a mă întoarce acasă.

Vizualizări: 164

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

frumos!

am decis că îmi voi înneca tristeţea şi oboseala în albastrul mării care mă cheamă neîncetat”

cu plăcerea lecturii,

Mihaela

Încântător text! O bucățică romantică sau romantico-dramatică, deoarece, oglindește un suflet trist, de fapt, căutând liniștea la malul mării... (Mediterane, bănuiesc). Nimic nu relaxează mai mult decât întinsul mării unde gândul, visul  flutură spre libertate infinită, fie și măcar pentru puțin timp. Umple goluri sau încarcă baterii.

Ai multe diacritice lipsă.

Am citit cu deosebită plăcere,

Sofy

Multumesc pentru lectura si observatii! Trebuie sa descopar diacriticile pe tastatura dar inca nu am reusit. Imi cer scuze!

Minunat! :)

De revizuit gramatical textul, dar ai și mici alunecări spre juvenil...

Frumos.

da Coza

înneca  - îneca

Multe diacritice lipsă!

Un text relaxant și încântător! Se vede că iubiți mult marea. Încântată!

Răspunde la discuţie

Despre

Ion Lazăr da Coza a creat această reţea Ning.

conducere site redacție

FONDATORI

ION LAZĂR da COZA - scriitor

VASILISIA LAZĂR - poetă, membră UZPR

ADMINISTRATORI-EDITORI

SOFIA SINCĂ - prozatoare

ADA NEMESCU - poetă, artist plastic, membră UZPR

AUGUSTA COSTIN (CHRIS) - prozatoare

MIHAELA POPA - poetă

GRIG SALVAN - prozator, cantautor

BOLACHE ALEXANDRU - poet

MIHAI KATIN - poet

GABRIELA RAUCĂ - poetă, membră UZPR (redactor promovare media) 

CARMEN POPESCU - scriitoare, membră UZPR (redactor promovare media) 

ATENȚIE!

Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:

1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie. 

donații

Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la: 

RO45CECEB00008RON1057488

titular cont: LAZAR VASILISIA 

(CEC Bank)

*

***

Pentru acest an, au donat:

Gabriela Raucă - 1000 lei

Burtea Corina-Elena - 200 lei

important!

Activitatea Recentă

ELENA AGIU-NEACSU a contribuit cu răspunsuri la discuţia DOINA, CREAȚIE LIRICĂ SPECIFICĂ FOLCLORULUI ROMÂNESC Interviu cu domnul Marin Voican - Ghioroiu a utilizatorului Ion Nălbitoru în grupul ESEURI, INTERVIURI, JURNALISM LITERAR...
"Felicitări!"
cu 1 oră în urmă
Ioniţă Gabriela a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Ion Lazăr da Coza – Lumina care nu se stinge a utilizatorului Vasilisia Lazăr
"Și Raiul are nevoie de poezie!"
cu 2 ore în urmă
Utilizatorului Ioniţă Gabriela îi place postarea pe blog Ion Lazăr da Coza – Lumina care nu se stinge a lui Vasilisia Lazăr
cu 2 ore în urmă
Maria Mitea şi-a partajat postarea de blog pe Facebook
cu 2 ore în urmă
Utilizatorului Ioniţă Gabriela îi place postarea pe blog Strada interioară a lui Mihai Katin
cu 2 ore în urmă
Cristina Nălbitoru a postat o discuţie

Cerșetorul din gară

        Era o zi de toamnă târzie, cu un soare în care se vedea o oarecare tristețe că în curând…Vezi mai mult
cu 3 ore în urmă
Maria Mitea a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Ion Lazăr da Coza – Lumina care nu se stinge a utilizatorului Vasilisia Lazăr
" ” ... a pășit, tăcut și demn, în lumea cu dor, acolo unde cuvintele nu mai…"
cu 3 ore în urmă
Postare de log efectuată de Maria Mitea

Suntem

două picături de ploaie ecoul norilorne dăm drumul îngolspre abisul luminiiplutimfără a lăsa urme-n…Vezi mai mult
cu 3 ore în urmă
Ion Nălbitoru a adăugat o discuţie la grupul
Prezentare grafică

DOINA, CREAȚIE LIRICĂ SPECIFICĂ FOLCLORULUI ROMÂNESC Interviu cu domnul Marin Voican - Ghioroiu

Am avut fericita ocazie să colaborez de mai mulți ani, pe teme culturale, cu distinsul domn Marin…Vezi mai mult
cu 3 ore în urmă
Utilizatorului Ioniţă Gabriela îi place postarea pe blog Lipsa de secunde a lui Mihai Katin
cu 7 ore în urmă
Lui IOAN stoian i-a plăcut discuţia Biserica de lemn din Țara Moților, la Olănești, Vâlcea a lui Cristina Nălbitoru
cu 17 ore în urmă
Dacu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Ion Lazăr da Coza – Lumina care nu se stinge a utilizatorului Vasilisia Lazăr
"DUMNEZEU să aibă în paza sa Sufletul celui care ca Om a fost Scriitorul Ion Lazăr da Coza!"
ieri
Ion Nălbitoru a adăugat o discuţie la grupul
Prezentare grafică

„Cărțile pentru mine sunt sacre, fac parte din sufletul meu” Interviu cu domnul Vasile Hatos, Italia

Ion Nălbitoru: Domnule Vasile Hatos, ne cunoaștem și colaborăm, cultural, de câțiva ani. Am…Vezi mai mult
ieri
Utilizatorului Ada Nemescu îi place postarea pe blog Ion Lazăr da Coza – Lumina care nu se stinge a lui Vasilisia Lazăr
ieri
Ada Nemescu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Ion Lazăr da Coza – Lumina care nu se stinge a utilizatorului Vasilisia Lazăr
"Emoționante cuvinte, versuri fără vârstă... Ne privește din stele, ne ocrotește, iar noi…"
ieri
Cristina Nălbitoru a adăugat o discuţie la grupul
Prezentare grafică

Biserica de lemn din Țara Moților, la Olănești, Vâlcea

        Biserica de lemn din Albac, Țara Moților, unde venea să se roage Horea, are o istorie…Vezi mai mult
ieri
Ioniţă Gabriela a contribuit cu răspunsuri la discuţia Cine a inventat frățiorii? a utilizatorului Ioniţă Gabriela
"Dl Mihai Katin, multumesc pt popas si ganduri bune!"
ieri
Elena Victoria Glodean a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Pe când inimile erau încăpătoare a utilizatorului Elena Victoria Glodean
"Chris Mulțumesc pentru popas și aprecieri!"
ieri
Utilizatorului Cornaciu Nicoleta Ramona îi place postarea pe blog călăuza a lui nicolae vaduva
ieri
Cornaciu Nicoleta Ramona a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Ion Lazăr da Coza – Lumina care nu se stinge a utilizatorului Vasilisia Lazăr
"Prin fiecare rând, ai dăruit lumii o parte din tine. Penița ta s-a oprit, dar versurile…"
ieri

Antologiile site-ului „ÎNSEMNE CULTURALE”

„Ecouri din viitor”, 2022 AICI

Atlasul cu diezi  2017 AICI

Autograf pentru m(â)ine  2013 AICI

© 2026   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor