nu eu ţi-am aşezat săgeata în arc

nici sabia nu am scos-o împotriva ta

nu te-am însoţit noaptea pe fulgerătură

la furatul cailor

nu am nicio mărturisire de…

coborâse dintr-o iarnă bolnavă

s-a descălțat la marginea unui câmp și a invocat focul

cerneala de acum e numai bună a zis

va dirija flăcările până dincolo de iad

peste…

în dimineața aceasta

am îngropat

în pereții îngroșați ai inimii

amintirile triste

am fost puțini

doar eu

o lacrimă întârziată

și un nou început…

nodul despre care n-am vorbit niciodată

ajunsese la inima nopții

mă prinsese din urmă îl…

iubitule

sunt cea mai frumoasă poezie 

port rochie din vise dantelate 

metaforele le-am așezat în părul desprins 

ca pe-o coroniță din flori de primăvară

mărgelele din…

Să treci în neființă nu-nseamnă nemișcare, 

nici ochi închiși de-a pururi sub crucifixe reci, 

nu doar putreziciunea preschimbă în surpare

a inimii…

Suiți pe creasta ultimului vis,

Privim, apatici, la ce-am strâns în urmă,

În colivia opticii de turmă,

Dintr-un infern cu iz de paradis.

Uităm de noi, într-un…

Când se dezbracă luna

prin sălcii, Eufratul,

primul…

iubito adio

ci bun plecat

ar fi de ajuns

tu în colţul tău de infern

eu în al meu

ca o întoarcere acasă

doar mâna ta dreaptă

doar…

Culorile tristeții mai multe sunt

c-ale luminii,

când te aștept pe unde-apun…

îmi este amar de verde -lumină

de sufletul cald ascuns în pantofi

bunica a stropit pe haine naftalină

și-a cumpărat zile de schimb sau…

nu era ziditǎ din dragoste în sfinții pereți  ai lacrimii pe obrazul bǎrbatului

și rochiile îi țineau frig pentru cǎ erau fǎcute din cuvinte care nu aveau curajul sǎ meargǎ…

să visezi nu-i păcat…

Ce umbră mi-i noaptea în largi piruete,

Aşază pe ziduri paftaua-i geroasă,

Mai ard luminare în ceţuri şi lasă,

Din steiuri de gheaţă, funingini ascete.

Ce…

hai să ne jucăm de-a paparudele

uzi în albii de sfinți

toate vor râde albastru ca niște

caiși desfrunziți…

În fugă am trecut prin moarte
în fugă am trecut prin viaţă
şi Doamne extrem de departe
e masca mea de a mea faţă

Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE

simt cum se aşază în mine

câteva rafturi de idei

câteva plombe intră în golurile dintre ele

şi tot nu pare a fi suficient

simt că ar mai lipsi ceva

cum ar fi o…

La ora de moarte spălată,

soarele

veni cu o nouă pețire,…

m-a eclipsat

mântuirea paginilor

arse de cuvinte.

plâng literele umile,

sugrumate

de cerneala sângerie.

prin degete

îmi curg izvoare de…

se pornise un murmur la Ghizunie

încât deruta orice rătăcitor prin sfere de suflet

devenea instantaneu oaspete și martor al unei povești de gală

scrisă cu gânduri de…