vis

[Darie Giurgiu]

la marginea nopţii
clişee cu radiografia liniştii
din visul verii şi herghelii
în care se purta tricoul
pătruns de vântul
ce acapara umerii şi gâtul
gata să sape în obrajii
învesmântați în tristeţe
două lacrimi în colţul
ochilor îndemnau la răbdare
tăcerea ascundea cuvintele
ce lăsau loc  metaforelor
poemul în trepte mici
se năştea să-i cucerească
inima devorată de fiorii toamnei
mâinile dirijau orchestra
fantomă aflată
în desfăşurarea viselor
liniştea se colora în albastru
de la cuvintele recuperate
în dimineaţă

[Darie Giurgiu]

multumesc Augusta

[Chris]

mi-a plăcut visul, mai ales în ultimele 7 versuri

[Darie Giurgiu]

multummesc tuturor  Da Valeria ai dreptate, cu drag familiei da Coza, multumesc domn profesor, multumesc Tudor

[Mihaela Popa]

cine să viseze frumos dacă nu poetul? :)

admirație!

[Tudor Cicu]

„...poemul în trepte mici
se năştea să-i cucerească
inima devorată de fiorii toamnei
mâinile dirijau orchestra 
fantomă aflată
în desfăşurarea viselor” (Un tablou al toamnei care ne-a cucerit cu astfel de acorduri. La mulți ani!)

[Vasilisia Lazăr (da Coza)]

În prima parte, am pierdut aerul, în a doua, am înviat. :)

[Ion Lazăr da Coza]

Zigzagul poeziei e provocator.

da Coza

[Valeria Merca]

Ce frumos s-au rețesut secvențele în poezie! Acesta e rostul nostru aici, al fiecăruia: să acceptăm sfaturile, să revenim și să mergem... mai departe! Vă felicit pentru persverență și, implicit, pentru noua față a poeziei!:)

[Nikol MerBreM]

Mi-a plăcut "poemul în trepte mici se năştea să-i cucerească inima"!

(hergheli ->herghelii)

[Valeria Merca]

Cred că și asupra acestui text se poate reveni: hergheli, … gata să devore... mai cu seamă că mai apare mai încolo inima devorată.