Valenta: amurg de vară

[Stanescu Valentin]

               

                   amurg de vară

                           canicular

                               cerul e

                                foarte

                                   clar

 

                                         amurg de vară

                                         la orizont

                                         coboară-n

                                         trunchiul

                                         ciont

 

               amurg de vară

              copaci în drum

                        au frunze

                                 ca şi

                              scrum

 

                                        amurg de vară

                                        ierburi şi flori

                                        visează

                                        rouă-n

                                        zori...

[Vasilisia Lazăr]

Un poem minimalist, construit din imagini simple și sugestive, în care amurgul devine spațiul unei treceri line de la arșița zilei la promisiunea răcorii. Contrastul dintre cerul limpede, frunzele «ca și scrum» și speranța ascunsă în «roua-n zori» conferă textului o discretă profunzime.

Îmi place mult finalul:

„ierburi și flori / visează / rouă-n / zori...”

Este o personificare delicată.

Mi-a atras atenția și imaginea:

„copaci în drum / au frunze / ca și scrum”

Simți arșița verii fără ca aceasta să fie descrisă direct.

Însă expresia „cerul e foarte clar” este prea obișnuită față de restul imaginilor. Celelalte sunt poetice, în timp ce acest vers are un caracter mai descriptiv. O imagine mai surprinzătoare ar ridica și începutul la nivelul finalului.

[Stanescu Valentin]

Maria, vara îşi arată a treia lună şi ne face să începem să o dorim când se va retrage la umbra toamnei.

 

Valenta: august ne-ncântă

 

august ne-ncântă -

fructe puhoi

parfum de

pere

moi

 

august ne-ncântă -

cu flori pe plai

de rămân

fără

grai

 

august ne-ncântă -

cu-amurgul clar

şi stele

dintr-un

Car

 

august ne-ncântă -

decor sonor

greierii

într-un

cor...

 

[Maria Mitea]

Valentin,

Mă bucur să ne revedem și muza e generoasă, ne adună-n umbra sa, oază de lumină. 

[Stanescu Valentin]

Maria, sunt bucuros de revedere! Gândurile sub formă de litere împerecheate în cuvinte ne unesc dincolo de vacarmul cotidian. Poezia este ca o oază. Ne apropiem de noi şi de ceilalţi care vibrează sub energia ei. Poeziile noastre au o grafică aparte şi poate de aceea prind forţă şi se mulează pe suflet prin privirile celor care le citesc. Valentele se dezvoltă din ce în ce mai mult şi parcă se pliază peste tot ce este în jur. Simt că mă liniştesc momentele în care scriu prostioarele acestea.

 

[Maria Mitea]

frumos, cu muză - ” 

amurg de vară

                                        ierburi şi flori

                                        visează

                                        rouă-n

                                        zori...” - :) 

[Stanescu Valentin]

aDa, Mihai, vă mulţumesc pentru că deschideţi postările cu Valente, le apreciaţi şi chiar aveţi cuvinte de încurajare pentru a continua acest gen literar... Vă răsplătesc printr-o Valentă de sezon.

 

           Valenta: cântec de mierlă

 

       cântec de mierlă

                 aud în zori

                   ceru-i gol

                             fără

                            nori

 

                                  cântec de mierlă

                                  cântec de cuc

                                  e concurs

                                  azi în

                                  nuc

 

    cântec de mierlă

            zi de cuptor

                  cântă de

                         of şi

                          dor

 

                               cântec de mierlă

                               l-aştept în prag

                               l-ascult cu

                               mare

                               drag...

[Mihai Katin]

amurg de vară

copaci în drum

au frunze

ca şi

scrum...superba valenta,o deosebita admirație pentru acest gen de lirism atât  de profund în trăirea sufleteasca

[Ada Nemescu]

Ce frumos! 

Și viața are un ... amurg

De ce ne grăbim? Cu sârg...

Vise ni se-mplinesc, păsări călătoare

Altele rămân veștede-n răzoare

Cred că am ieșit în decor ::)) aDa ✍️