Și parcă era seară

[gina zaharia]

Şi dacă singură-am urcat
Pe muntele de sare,
Aveam un crez de căutat
Cu umbra-n depărtare.

Din vis curgea râu absolut
Şi parcă era seară
Sculptată într-un cântec mut
Cu suflet de vioară.

Pe gândul dinspre răsărit,
Un călător sihastru
Picta un cântec de argint
Cu iz de dans albastru.

Avea veşmânt de dor uscat
În alb de lăcrămioare;
De ce-ai venit, l-am întrebat
Pe muntele de sare?

Şi cine eşti, pribeag grăbit
De mergi atent prin nori?
Vezi? nuferii au înflorit
În armonii de zori!

A-ngenuncheat în crezul meu
Dintr-o cascadă simplă;
Înfăşurată-n curcubeu
M-am rătăcit pe-o tâmplă

Din palma ce scria culori
Cu gust de sare-amară;
Şi era vară cu ninsori
Şi parcă era seară…

[gina zaharia]

Mulțumesc, Liliana! Trecerea ta mă bucură mult!

[gina zaharia]

Mă bucur, Mihaela! Înseamnă că ai urcat cu mine acolo,  pe munte!:)

Drag,

[gina zaharia]

Mulțumesc, Lisia! De n-ar fi oglinzile cameleonice...:))

[Mihaela Roxana Boboc]

Fermecător, poezie puternic vizuală. M-am încărcat cu aceste peisaje și trăiri.

[Vasilisia Lazăr]

Pana ta măiastră naște mereu povești fermecătoare.

Prețuire,

[gina zaharia]

E vară când te știu aici, Rodica... și parcă aud cântând florile de câmp... Și acum păstrez buchetul pe care mi l-ai cules cu mâinile tale!

Mulțumesc, draga mea!

[gina zaharia]

Iris, parcă l-am văzut o clipă și ceva:))

Mulțumesc!

[gina zaharia]

Sofy, un bulgăre de sare e necesar în inima femeii, nu-i așa?:))

Îmbrățișări și mulțumiri,

[gina zaharia]

Ralu, m-ai zărit de departeeee, chiar dacă era seară:)))

Cu drag și mulțumiri,

[gina zaharia]

Iolanda, tu ești buzoiancă de-a mea!:) Atunci hai să ne plimbăm prin fața Liceului Eminescu, pe bulevard, prin Crângul pe care-l zăresc de la fereastră... simt cât îți e de dor!:)

Îmbrățișări!