Condiția umană la consult

[Costel Zăgan]

Primejdia-i să nu-ți mai pese

primejdia-i să nu-nțelegi

când omul face fețe-fețe

schimbă nebunii iar pe regi

Primejdia-i să nu-nțelegi

primejdia-i a nu pricepe

că pietrele-s cele mai blegi

 și caii fug doar după iepe

Primejdia-i a nu pricepe

când omul face fețe-fețe

e degerată una dintre cepe

primejdia-i să nu-ți mai pese

Primejdia-i să nu-nțelegi

libertatea-i prima dintre legi

Costel Zăgan, CEZ(E)ISME II

[Vasilisia Lazăr]

Poemul are o forță aforistică și un aer de fabulă modernă, tipic stilului tău. Repetiția expresiei „Primejdia-i...” creează un ritm incantatoriu și pune accent pe mesajul central: riscul indiferenței și al neînțelegerii condiției umane. Versurile sunt jucăușe, cu ironie și spirit critic („că pietrele-s cele mai blegi / și caii fug doar după iepe”), reușind să îmbrace reflecții filozofice într-o haină accesibilă. Finalul („libertatea-i prima dintre legi”) are forță de concluzie și se fixează ușor în memorie. Structura poemului seamănă cu un joc de variațiuni pe aceeași temă, ceea ce îi dă un farmec aparte, dar și un ușor efect de circularitate repetitivă. Unele imagini (cea cu pietrele sau cepele) par mai degrabă introduse pentru jocul de cuvinte decât pentru coerența mesajului – ceea ce poate deruta cititorul. De asemenea, tonul alternează între grav și ludic, ceea ce poate slăbi unitatea stilistică. Este un poem concentrat și ironic, cu ton jucăuș, dar cu o tentă moralizatoare subtilă, care avertizează asupra pericolelor nepăsării și neînțelegerii, care reușește să îmbine umorul cu reflecția, iar forța textului stă în simplitatea enunțurilor și în capacitatea de a transforma observația socială într-o mini-„lecție de viață”.

Costel, vezi că iarăși ai două ruperi de ritm, versurile sunt prea lungi.

„e degerată una dintre cepe”

„libertatea-i prima dintre legi”

[Grig Salvan]

Primejdia din text e o prezență acută în viața noastră cotidiană, parcă mai acută ca niciodată de când suntem în această trecere a noastră pe pământ...

[Costel Zăgan]

Vă mulțumesc!

[Mihai Katin]

Primejdia-i a nu pricepe

Primejdia-i să nu-nțelegi...fabuloase paradigme  ale eternelor cezeisme!