Viața-i o ecuație complicată,

cu plusuri și minusuri,

iar moartea-i marea (ne)cunoscută,

ce ne dă cheia spre un

misterios portal.

Timpul – răspunsul constant

la întrebările adevărului,

extrage rădăcina cubică

a clipelor de neuitat,

oamenii de lângă noi

lăsându-ne rest amintirile cu ei,

le putem multiplica iubind și dincolo de

algoritmii neînțeleși.

Trag o linie de compas spre un alt…

am pus în brad amintirile dragi

sufletul să rămână mereu verde

sub el sentimentele frumos ambalate

așteaptă ca stelele curioase

să le deschidă

cerul importă îngeri cu aripi strivite,

părinţii cer extinctoare să-şi stingă durerea

și își caută sinele

prin nopțile făcute scrum.

lacrimi incandescente biciuie

umbrele orașului…

vizionez un film alb-negru

fără subtitrare

mi-am luat un dicționar second-hand

să pot traduce

feeling-urile năucitoare

de pugilist în ringul fără măști

vorbesc fluent dialectul tăcerii

învățat în pauzele publicitare

când savuram iluzii cu pop-corn

închid ochii și mă visez protagonista

unui film déjà-vu cu încasări mari

de doruri subapreciate

îngeri cinefili îmi suflă

replici memorabile

le spun c-un…

sun la 112

chem toate dorurile

să-mi acorde primul ajutor

nu e nimeni de gardă

Tată, nu ai mai rămas să culegi 

anotimpurile mustind de viață

să-mi așezi în glastră copilăria

cu mirosul unui veac făr’ de singurătate

vino, prinde-mi în păr primii ghiocei,

primăvară să danseze prin minte

un vals știut doar de…

îmi pun gândul 

pe ghilotina timpului

cu miros de mușcate

ispășesc clipa cu pleoapele

deschise către mâine

visul să sărute coapsa binelui

la…

 Şi dacă lacrimi nu mai seacă,

Durerea nu mai vrea să treacă,

E ca iubirea-n timp să-ţi spună:

Ești cânt ce-n veșnicii răsună!

Şi dac-un vânt cu dor mă-mbie,

Plecat hai-hui de sub…

Deschizând pleoapele

clipelor,

zăresc pe retină

diminețile netrăite.

Printr-un ciob,

de trăiri cromatice,

strălucește speranța...

Adună-mi în corola…

În culisele verii,

Natura repetă replicile

speranței,

pentru o reprezentație

demnă de Oscar,

dăruindu-mi surâsul florilor.

În balansul clipelor mă joc,…

Doamne, ți-aș cere o cartelă,

să-l pot suna pe tata și dincolo,

să-mi spună despre mama,

să mai glumim cu viața.

Prin clisurile oceanului de nori

să le văd ochii, zâmbetul,

magnolii-n asfințit –…

 În anotimpul nostru,

Natura are încălzire centrală,

îngerii ne plătesc

factura la lumină.

Soarele ne donează

un ciorchine de raze eco,

să ne întărescă imunitatea…

Lasă-mi, Doamne, o petală

de timp,

blochează alarma cu îngeri

ce nu dorm,

ca s-aud în iarbă

plânsul florilor, 

ștrangulate de vânt,

renăscute de mersul 

ploilor de demult.

Conjugă-mi, Doamne,

verbul ,,a fi”,

gândul că sunt,

revelația că ești

și întârzie…

Basarabie și Dulce Bucovină!
Despărțite fără nicio vină
Și toți strămoșii care zac în humă.
Vă așteaptă la sânul ei, Patria Mumă.

Cine ești tu? Cine sunt eu?
Muntele, izvorul, vântul, codrul, 
De la primul cuvânt rostit de Dumnezeu.
Purtăm în sânge Unirea și Dorul.

Viața mă operează

pe cord deschis,

fără anestezie,

îmi pompează în vene

o doză în plus de adrenalină

cât să îmblânzesc durerea.

Cu stetoscopul clipei…

Dacă inimii 

i-ar fi crescut flori

Ce primăvară!

Ar fi umblat desculţe necuvintele...

Timpul nu ar mai fi schiopătat

dacă ,,i-ai fi sărutat talpa",

secundele ar striga şi azi:…

Dau cu rimel

genele stelelor

să-mi apară visul zâmbind...

Adun în mine

sclipirea soarelui

cum adună sufletul ierbii, roua,

o înmulțesc cu amintirea lui azi…

Mamă, te caut în alt anotimp

unde a înflorit dorul-floare

udat de o lacrimă ruginie...…

Sunt o frunză scăpată

printre degetele toamnei,

îmi ciobesc aripile ruginii

și acopăr cu umbra mea…

Toamna îmi intră cu bocancii în suflet,

încă nu a învățat codul

bunelor maniere,…