Eşti aici, la sfârşit de lacrimă
şi început de noi.
îmi desfaci nasturii
fiecărui gând,
dezbrăcându-mă de mine.
Mă contempli cu buzele
arse de aşteptare.
Mă guşti cu ochii,
din care a plâns neliniştea -
izvor de dor.
De pe genele necunoscutului
alunecă miracolul
de a te iubi repetat
nevăzut şi complicat,
articulată de emoţie.
Doar tu mă acorzi
cu predicatul clipei,
ne dă întâlnire cu inima
la prezent.
Mă atingi cu rouă de cuvinte
să crească-n mine
sămânţa de vis –
un mâine
pe care stă tolănit infinitul.
Îmi traversezi sufletul
fără semafor,
sufletul are culoarea
apropierii noastre
şi paşii tăi se aud în mine
ca un tropăit de viaţă
ce-mi spune:
– Mi-ai lipsit dintotdeauna!
Tăcerea mă strigă,
îi aud vocalele
fugite de pe portativul dragostei
să ne (în)cânte…
Acum tac să-ţi pot auzi ecoul...
Adaugă un comentariu
Mă bucur că ţi-a plăcut poemul, Augusta! Acum, a apărut! Se joacă de-a v-aţi ascunselea... :)
Mulţumesc pentru plăcerea de a mă citi, Corina!
Mă bucură popasul tău, Gina! Mulţumesc pentru semnul de lectură!
Mulţumesc pentru sugestii şi apreciere, da Coza! O să fac corectările ce se impun!
şi mie mi-a plăcut poemul tău sensibil, nu ştiu de ce comentariul meu n-a apărut...
Frumos! Am citit cu plăcere! :)
a te iubi repetat/nevăzut și complicat... e un mod de verificare pentru înălțimi!
Am citit cu plăcere, Lavinia!
În v9 trebuie cratimă mare (ca cea din v22).
De scos linia de dialog, din v32, fiindcă nu se dialoghează în această poezie.
Da, e frumos. Surprinzi cititorul cu câteva zigzacuri interesante.
da Coza
Dragă Sofi, mă bucură popasul tău. Îţi mulţumesc pentru cuvintele de apreciere.
Dragă Valeria, mulţumesc pentru popas şi apreciere. În v18 mă refeream la clipa care ne dă întâlnire cu inima la prezent. Dar e bună şi remarca ta...
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE