Când înflorește iarăși alba,

Superbă, floare de-acățar,

Îmi vine să mă duc cu jalba

La dracu, prin Madagascar;

Că n-ai lăsat, Miss Aysun,

Printre atîtea brand-uri grele,

Un loc, pe piele, ca să pun

Și floarea patimilor mele;

Atât de albă și de pură,

Cum este floarea de-acățar,

Pe care ți-aș aduce-o-n gură

Dacă lăsai  un…

trecem  printr-o anomalie

a pieilor mototolite de gânduri:

când glande umflate,

când furnale aprinse,

când linişte -

plumb pe icoane cu perdele lăsate -

tu răvăşită,

eu înfipt în istorii,

amândoi zâmbind,

 parşiv,

 ca o giocondă năpârlită. 

pe când se da în cercuri Roma,

mergând pe via Apia,

o, m-a

prins o ploaie

și-atunci ud,

rostind versete din Talmud,

mă aciuiai sub o crevasă:

oprește ploaia,

asta,

ca să,

o, Iahwe,

ajung la Terracina,

s-ascult pe Iulia,

virgina,

ce cântă minunat din flaut:

oprește…

la masa zărpălaticului nică

vin muște gonfiate și țâfnoase

ce sug cu paiul măduvă din oase

și bâzâie-n concert, la o adică.

iar el stă în butoi ca diogene

și dă usturător cu pușca-n ciori

când pune pleoapei nopții scobitori

să nu-i cadă luna din sprâncene.

da-n iernile când gâlgâie furtuna

și când se dă în tiribombe…

n-am ace, n-am lame,

nici găici, nici catarame,

am o brățară pembe

și dacă am ce

ace de pene porumbace

pot face

cu o brățară

fără cataramă

și gaică,

dar trandafirie,

într-o cutie

ingenuă

când toate edificiile terrane,

dară,

pot avea un ocean

ca…

Cu picioare de flamingo

Strigi prin sufletul meu: bingo!

Cum și eu, prin dumneata,

Strig Principiul lui Fermat.

Pe așa piedestaluri

Poți trimite-n criminaluri

Toată șleahta de brotani

Balto-metropolitani...

Că pe mine m-ai trimis

Într-un spațiu circumscris

Tot privind de jos în sus

Unde punctu’-n cer s-a dus.  

își dă malurile la o parte

și se răsfrânge

peste copitele cailor înșeuați

o mie de ochi

ai lui Argus

din pământ

în departe

spre poezia de dragoste

întoarsă din aval în izvor

acolo

unde se pierd urmele-n unde

și vine începutul de ape

cu o floare pe umărul stâng

unde se țin de…

e seară;

beau o drojdie, Serghei,

o drojdie a dracului de-amară

și văd, cu trup de viespe, femei,

cum, leneșe, prin aburi, strecoară,

aici,

sub ochelarii mei,

sâni de aur cu gust de migdală

și beau, ca din pahar, fumul din ei:

aceeași drojdie amară...

e târziu;

barmanii pun pe ușe lanț,

chicotesc…

oboseală; rigid între lespezi de lut…

 și stins pojarul privirii se-ndoaie,

când zgomotul dă năvală, hirsut,

ce liniște să mai cuprinzi, nicolae?...

obosit; mersul ferm spre palat

nici piciorul, nici gândul nu-l poate

și nici ochiul de-ar mai fi așezat

în izvoare de fântâni nesăpate…

dar, surprinsă-ntre goarne, aud

o…

din unghiuri galante

cineva fasonează cu o mână dantelată

umbre cu timpul înfipt între omoplați

le desfășoară pe tropice

rulate într-o schemă

ce lasă în liniile palmei toate hărțile

cu puncte curioase

generative

marchează intersecții de ajustat orizontul

cineva m-a desfăcut

ca pe o cutie de conservă

de…

nu a fost fluid mai subțire

decât noaptea în care ne confundam

în tricouri monocromatice

cu tot felul de sensibilități aiurite

ne opream să gustăm

din vinul întunecat și dublu al încrederii

apoi ne spălam de toate drepturile câștigate și dam drumul la câini

erai cea mai de temut lansatoare

de torpile

întotdeauna cu o lalea roșie în sânge

sub…

am văzut iar clădirile acelea cu ușile deschise

prin care treceai ținând în mână

ca pe niște spirite spânzurate

baloane

am văzut încăperile largi

asemănătoare unor cazarme părăsite

unde mucegaiurile îmi desenau spaima

ascunzând-o apoi în fum

m-ai liniștit

ține sărutul acesta pentru zilele

în care

se vor întoarce…

liniștea va cădea adormitoare,

ca un fluture obosit de zigzag

vor trece nesfârșite cocoare

până-om prinde pe suflet sfoiag.

oasele ne vor fi tot mai moi

topindu-și hainele-n humă,

va curge albul  din ele șuvoi

pe o conșfințită de aur cutumă,

dar nu vom mai da pe ele un ban,

vom închide trecutul sub blimp,

alături vor sta de…

veneau la cahveneaua lui Kara Hamie:

mangafale, papugii,

toți pehlivanii,

șapcalii derbedei mirosind banii

sub fermenele scurte de dimie.

veneau magmuze

scuipând coji de semințe,

bașardine în șalvari

zâmbind cochet,

cu țâțe pline, coapte, sub firet,

ce aruncau pieziș

făgăduințe.

veneau cucoane groase,

cu…

Nu se născuse niciun dumnezeu

Când noapte se avea numai pe sine

Iar noi cotrobăind prin minereu

Ronțăiam cu ochii-nchiși grisine.

Aveam extensii gigea, de neghină,

Ne ungeam pe șolduri cu catran,

Iar când ne căuta vreo pațachină

Puneam pe mese rădăcini de hrean.

Beam din cupe vin de coarnă neagră,

Scoteam cu dinții rufe din…

aveam ce e drept brațe puternice

când te răsturnam pe canapele

sub tabloul lui delacroix

te încolăceai pe săruturi

mereu flămândă

cu buze clocotite

printre care  

treceai din când în când

ca o pisică

limba

nu mai știu cum ai deschis

cele mai lungi picioare din lume

două porți ale nordului…

Mi-ai promis, știi că mi-ai promis,

Dar de-atunci multe străzi au orbit,

Felinare de plăceri ai aprins

Numai străzii mele n-ai aprins un chibrit.

Între timp, în costum fastuos,

Așteptam să-mi faci nod la cravată;

Ai făcut unul, cum era-n Gordios,

Sufletului meu care tot așteaptă...

L-aș tăia, iubire, cu tot cu tendon,

Numai că nu…

20 000 de săruturi sub mări,

Atât aș mai avea pân' la tine;

M-am scufundat de o mie de ori

În abisuri de noapte virgine.

Din sărut în sărut mai aproape

De marginile mirabilei gropi,

Mă cheamă cuvântul din ape

În liniștea adormiților stropi...

Deasupra, inefabil, etern,

Rămână continentul : Jules Verne!...…

planeta,

pe care au ajuns

trei ochi de telescop

și șapte unde

herțiene,

e cel mai pălăvatic loc

în care pânze de paianjeni

blânzi

te pot înfășura

și căptuși cu lungi păcate

apoi te pun la chei,

ca pe breloc,

să le faci prin univers

publicitate...

scăpată parcă de-o…

s-a zvonit prin cuțarida

c-a-înviat mama omida

care numai cu privirea

putea sparge cărămida...

acum știrea:

ieri trei popi din mânăstirea

dintr-un o

au scris psaltirea

în chineză -

de când bat la maioneză

nicio damă tiroleză

n-a venit cu dezmințirea -

asta-i…