Îmi ninge glasul gândurilor moarte

Doar vise reci şi năluciri bizare

Sau clipe nude pribegind departe

Într-un târziu de noapte care doare

Tresare-ades din somnul său cuminte

Amarul meu ce-ngheaţă în tăcere

Pe altarul aducerii aminte

În clipa dătătoare de durere

Ninge Doamne în suflet ca şi-afară

Pe umbre de dureri fără răspuns

Sub streaşina mâhnirii cea amară

Îmi doarme soarta cu dorul ei…

Un gând târziu ce nu se mai ştersese,

 Păstrase-n el clipa ultimei dureri.

 Şi-n visuri mătăsoase rămăsese,

 Tristul răsărit al zilelor de ieri.

 S-a stins in mine şi speranţa nouă,

 Cine ştie - poate a murit atunci,

 Când clipa s-a oprit spărgând în două,

 Oglinda zilei în sunete adânci.

 În suflet îmi mai stăruie alături,

 Lacrime de-argint în cupe de cleştar,

 Dorinţele pierdute-n mii de…

Aici e locul durerilor uscate,

Şi locul vorbelor care au minţit,

E tremurul ecoului când bate,

Uitată-o taină-n gândul despletit.

E locul drumurilor dezbinate,

De-atâtea aşteptări când fără veste,

Calcă pragul dorinţelor speriate,

Visări curgând din file de poveste.

E locul unde bezna se topeşte,

Sub biciul fulgerului care geme,

În clipa când în noapte rătăceşte

O umbră ce pare să mă…

Cum plânge ziua în note lungi şi grele

Sub petice de nori păsări rătăcesc

Ca nişte umbre ce ascund în ele

Uitate ploi de mărgăritar ceresc

Înghite visul ora care plânge

Şi-un  glas uscat de frunze argintate

Tristeţi brumate par acum de sânge

Când la poarta sufletului bate

Mai ard culori prin veştedul amurg

Mâhniţi cocorii ţipă în delir

Pe sâni de seară neguri reci se…

Un început timid, o dimineaţă

Ca un inel de caldă sărutare

Când în oglinda zilei se răsfaţă

O toamnă îmbrăcată-n cerşetoare

A apărut şi-i chipul nins de soare

Iar trena ei cusută-n mii de flori

A adunat în  dulce-mbrăţişare

Speranţe amestecate cu fiori

A strâns în sân parfumuri din petale

Poate aşa e scris în al său destin

Să le presăre-n ruginita-i cale

Lăsând în urmă tristeţe şi…

Eşti doar o zi de toamna aurie

Cu haina-n zdrenţe şi mergi spre asfinţit

Sculptând destine-n zarea ruginie

Valsezi de mână cu vântul amorţit

Pictezi pe cerul colorat de toamnă

Un zbor de păsări şi-o lacrimă pe chip

Şi când săruţi lumina dulce doamnă

Îmi citesti soarta scrisă pe nisip

Tăcută, mi-ai trecut pe la fereastră

Zâmbeşti că anii mi s-au scurs prin vreme!

Ştii cum doare tristeţea ta…

Sunt clipa ce tâmpla mângâie uşor

Când noaptea se revarsă prin fereastră

Iar gândurile foşnesc adormitor

Purtate lin pe unda ei albastră.

Şi sclavul ce nemuririi m-am vândut

Cu tot parfumul cerului în floare

Când timpul odihneşte ca un sărut

Pe culoarea oboselii care doare.

Sunt accentul unui cântec dintr-un gând

Închis în suflet cu lacăt pus de soartă

În dimineţi ce suie rând pe rând

Spre cer…

Tu niciodată să nu-mi uiţi privirea,

O tălmăcire a gândului hoinar,

Sub pleoape ce ascund nemărginirea,

Pe când un suflet se zbuciumă-n zadar.

Nici ochii mei cu geometrii impure,

Privindu-ţi urma de împleticite gambe,

Ca un balans prin spaţiile pure,

Sau prin apus de colorate stambe.

Să nu uiţi ziua cu fundă de arnici,

Când ameţit de nefireasca-mi fugă,

Ca într-un vis de…

Pe matca lumii mai freamătă un glas,

Şi aşteptări ce nu au să mai fie,

Şi somnul lung ce şi-a facut popas,

Pe locul însemnat pentru vecie.

Uitat de toţi, de tine deopotrivă,

Cu ochii orbi tinzând spre zări prin bezne,

O resemnare - ispită milostivă,

Îmi intră-n suflet amăgitor de lesne.

Să opresc din umblet visul e-n zadar,

Gonind din urmă gândurile nude,

Sufletu-mi epavă mai tânjeşte doar,

Lumina ce…

Pe ţărm de tuci imaginea mi-aleargă,

Purtând pe buze surâs nevinovat,

Tot flutură dorinţi prin zarea largă,

E o năframă în vântul desfrânat.

În fugă toarce-a liniştii uitare,

Prin gânduri stinse ce lacrimi au uscat ,

Mătasea nopţii freamătă-n visare,

Pe goale unde când seara a lăsat.

Dar trece-acum şi dincolo de mine,

Ca o culoare semănând macul,

Marginea de lume privirea îi aţine,

Când luna…

Cum răzbat prin mine gânduri care pier,

În ora grea ciudat inlănţuită,

Pe când în suflet dospeşte-un dor stingher,

Dar şi o rugă nemaiîntâlnită.

Şi n-am să cer ce-a fost şi nu mai este,

Nici măcar ecoul cu alba lui aripă,

Ci aşteptarea care-mi dă de veste,

Că sufletul mai pipăie o clipă.

Prin neguri rupte şi limpede trecut,

Desluşind un drum ce n-are să mai fie,

Pe pletele de seară mă întind…

Pe fruntea mea o noapte se coboară,

Desprinsă parcă din limpede amurg,

Căinţe gem prin fiecare seară,

Sub punţi de ape ecou de vise scurg.

Mă arde-un gând ca cel din urmă vaer,

A beznelor tăcere amăgitor zgâriind,

Cununi de vise suspinând prin aer,

Îmi poartă umbra de presimţiri fugind.

Adun un zvon cântat în alte vremuri,

De peste veacuri uitatele greşeli,

Şi-un jar defunct ce-n inimă mi-l…

Tristeţea mi s-a-ncolacit năucă

 Pe umbre amăgitoare de culori,

 Spre orizontu-adânc ca o nălucă,

 Îşi trece pleoapa pe un noian de sori.

 Se scaldă-n apa cerului albastră,

 Frunziş de valuri surpă împrejur,

 Răsfrânt e norul ca intr-o fereastră,

 Când bea din mare un cer aşa de pur.

 Întins-apoi pe netedul amurg,

 Ca un parfum din ultima grădină

 Stă şi înnoadă apa clipelor ce…

Tu eşti suspinul trecerii prin mine,

În ceasul pur din zările mirate,

Şi îmi măsori fiorul care vine,

Purtat pe pânza nopţilor uitate.

De poţi pleca eu nu pot rămâne,

Dar n-am să trec dincolo de mine,

N-am să fac tăcerea să răsune,

Ca marea nemişcată de suspine.

Pâlpâie zadarnic gândurile-n gol,

Răzbat prin ele zvonuri de departe,

Ascult ecoul cuvintelor domol,

Desprins din imnul orelor…

Atunci când noaptea întârzie-n amurg,

Stropi de întuneric cad de prin perdele,

Se fugăresc, se-ntorc şi apoi se scurg,

În apele singurătăţii mele.

Se rotesc şi-n aer într-un gest final,

Sărind peste abisul de tăcere,

Se prind apoi pe un fir de gând banal,

Ca scoicile dormind în coliere.

Dar mai cade câte una când şi când,

Şi-mi sparge apa de singurătate,

Par constelaţii asfinţite rând pe rând,

Din…

Am s-adun din timp orele în mână,

Şi zile bune şi nopţile târzii,

Când trec suspine ce nu se-amână,

Ca o melodie a toamnei timpurii.

Şi stele-adun clipind uşor din gene,

Ecoul ce sub cerul gol se-ascunde,

Şi-adoarm în patul nopţilor perene,

Ca pe zăpada liniştii profunde.

Iar când noaptea cerne şoapta ca un scrum,

Pe lacrimile umbrelor întinse,

Prin linişti rătăcite fără drum,

Îmi poartă paşii…

Gânduri din trecut freamătă prin mine,

La ceas de vrajă, bocete şi şoapte,

Mă-nfioară talazuri de suspine,

Simţind amarul pribegind prin noapte.

Şi sparge gândul timpuri care vin,

Din neantul fără de bătăi în uşă,

Se-aude surd doar geamătul marin,

Când stele zac pe ceruri de cenusă.

Şi gânduri trec prin noaptea din ferestre,

Ca mii de fluturi în zborul inelar,

Par firimituri de picturi…

Sub fereastră s-a strâns singurătatea,

Să-mi vindece tristeţea ostenită,

Şi las să îmi cuprindă încet cetatea,

Tăcerea grea atât de ruginită.

Un vis captiv în lumea de cenuşă,

Suspină-n cripta-mi arsă şi tresare,

Când şoapte bat din uşă-n uşă,

Purtând regrete de dorinţi amare.

Moare-n mine gândul fără de cuvinte,

Şi rugi şi lacrimi plutind fără puteri,

Şi-o dulce vrajă prinsă-n jurăminte,

În soarta…

Pe matca lumii mai freamătă un glas,

Şi aşteptări ce nu au să mai fie,

Şi somnul lung ce şi-a facut popas,

Pe locul însemnat pentru vecie.

Uitat de toţi de tine deopotrivă,

Cu ochii orbi tinzând spre zări prin bezne,

O resemnare - ispită milostivă,

Îmi intră-n suflet amăgitor de lesne.

Să opresc din umblet visul e-n zadar,

Gonind din urmă gândurile nude,

Sufletu-mi epavă mai tânjeşte doar,

Lumina ce…

Cum răzbat prin mine gânduri care pier,

În ora grea ciudat inlănţuită,

Pe când în suflet dospeşte-un dor stingher,

Dar şi o rugă nemaiîntâlnită.

Şi n-am să cer ce-a fost şi nu mai este,

Nici măcar ecoul cu alba lui aripă,

Ci aşteptarea care-mi dă de veste,

Că sufletul mai pipăie o clipă.

Din neguri rupte şi limpede trecut,

Desluşind un drum ce n-are să mai fie,

Pe pletele de seară mă întind tăcut,

Ca…