ecou al eliberării de mine

parcă mai ieri

am trecut prin peştera morţii

până la celălalt capăt

şi nu am înţeles

străbătusem  raiul

sau flăcările cerului…

mână dreaptă

Înstrăinează-mi mâna dansatoare cu un glonţ

în numele uitării rupe-i vraja

cu un potop de noapte dacă vrei

ucide-i strălucirea de sub unghii

că-n crunte-alunecări fuge din mine…

cu aripi de cuvinte

în ridurile nopţii mă scutură pământ

prin iarna plânsă muze nu cerşesc        

să mă topesc o  urmă a vieţii pentru tine

mă duc pâine de dor  sub marmură de timp

prin gând  cu …

iubire cu jumătate de măsură

cât de nefiresc alergai desculţ

prin stările clipei

o lume-nvăluită

de cascadele fumurii ale amărăciunii

înclinat de reproşuri îmi surpai malul locului…

Iubitul meu de peste vremi

tu nu-mi cunoşti îngheţul

şi nici pustia-mi cale

prin gleznele ovale

tu nu îmi curgi  speranţă

nu-ngâni pe note albe

zăpada iernii…

valetul literelor

nopţile coapte

somnul frunzelor uscate

halouri galactice înmiresmate

toate cad în ispita iscoditoare a chiliei văzului

singhel al iluziilor…

ochiul cerului

era cât pe ce să-i strivesc cenuşa

nu mai treceau prin mine

nici ploi nici dureri

doream să-l împrăştii sub pleoape de gând

să-l dau…

ploaia desfătării

e clipa când Dumnezeu plânge

spălând îngerii cu picuri de cerneală sfântă pe ochi

şi albele chipuri se învelesc  cu armură de sunet

în spirit secat de râu fluiera şopârla verde din toţi solzii…

pacea hrănită cu pâine şi oţet

navigând prin cenuşa destinului

cărări pustii

secunda târzie

zborul  însetat de dorul înmuguririi

îşi aleargă bruma…

într-o toamnă depănată de a trudei sare râu

cearnă mitu-n scrum imperii

de singurătăţi zidite între osândite coaste…

niciodată zborul singur nu se ţine

apele luminii-n gânduri mă scufundă

pe poteci de toamnă trec tăceri cărunte

cearcăne  din sare se-mpletesc de trudă

îmi  clădesc durerea de…

sub semnele închise de uitare

iubitule

se desfrunzesc copacii vieţii noastre

mi se usucă-n gând de-atâtea ploi

în straie de rugină mă îmbracă…

obsesia punctului

perdele de clipe coboară

imagini haotice în sărăcia oglinzii

îmi odihnesc în colţul liniştei singurătăţile

trec orele în Dumnezeu

niciun sunet din starea neagră a nopţii…

în sens invers de paşi

când anonimi prin crivăţ ne vom visa plecând

spre alte labirinturi de-nmuguriri să ducem

a inimii văpaie pe…

enigmă sub şenila timpului

din colbul sufletelor de cruce

aripile vântului frământă verde-albastrul altui lemn

însângerate cuibare se desfac

aduceri aminte

zadarnic îmi mişc oasele în ritmul tic-tacului…

perpetuu provensal

amprenta ridicată din sfera altor vieţi

înviază în amiaza însângeratului râu de cioburi sărate

nu e vreme de amurg

în literele inscripţionate pe trupul lui Isus

în surghiun…

din toamna poetului, Ioan Grigoraş

m-am aşezat la risc în toamna lui

nebună-i răscolesc rugina-n stări

nisipul cald turnat pe frunte şui

zenitu-i  veşnic lăcrimând cântări

în gheara amorţirii plâng lumini

când se topesc ruinele-n apusuri

noi rătăcim în valuri clandestini

murind iubiri brumate de abisuri

m-am întrecut in curgere uscată

să-mi răstignesc obrazu-n sete…

ce lumi de gheaţă-n calendare îşi pun izvoarele să curgă

şi ce tăceri rătăcitoare lacrimi în val timp or să ducă

simţit-am drumu-n veri ruine cu vârsta-n ochi un colb sărat

şi cine aduna-va-n lume cioburi din sufletu-mi  cântat

mi-e zâmbetul pustiu de verde în ramă stea necunoscută

în rug al serii sens ce vede cum  viaţa-i cauză pierdută

de vor mai fi iubiri albastre care să-mi mângâie simţirea

pe destrămate punţi  de…

chiar de ploile s-au dat

de se-apleacă zboru-n mine

sa mă scrijelesc îmi vine

c-o lamă de toamnă sură

până-n inimă de ură

că s-au  tras şi rău m-or ţine

albu-n plete  colbu-n vine

pe sub ochi cearcăne fine

cresc şi mă pătrund ruine

curg în strigăte roite

către astrele rotite

spre a nopţii trenă lungă

când sub lună lupii plângă

de gând rău şi de…

joc  trist

ochi la lună ochi la soare

e distanţa dintre noi

te cuprind ca de-o uitare

unde nu mai suntem doi

pas în pas cenuşă-n floare

prin gȃnd noi tăcuţi şi goi

te aştept ca de-o…