Aş fi vrut să-mi citeşti încă o poveste,

să aprinzi focul ca-n serile mele de iarnă lungi

cum picioarele cocostârcilor

pe care-i număram la marginea satului

când sosea primăvara în frunzare,

să potriveşti lumina,

încât să fugă toţi păianjenii

din cuibul copilăriei mele, mamă,

iar temerile să fugă-n colţurile de stele

pe care deseori le desenam

fără să ştim că cerul e atât de departe.

Aş fi vrut să deschizi…

- poveste uitată -

I

A fost o vreme

când lumea era plină de piane

muzica lor se auzea de departe

în bucurie

jale

iubire.

Dar apoi

oamenii-cătușă au hotărât

că pianele propagă sunete dăunătoare

și le-au interzis

prin lege

le-au adunat în piața mare

să le dea foc

flăcările se vedeau de departe

fumul se împrăștia dens

odată cu…

Eu, recunosc, sunt poeta nebună

Plecată la drum c-un bagaj efemer

Şi-n ceas de tăcere sau timp de furtună

Privesc înspre stele şi nu uit să…

Când laurii slovei mă ştiu pe de rost,

Să nu mă spulberi în cenuşi vorbitoare

Că-mi nărui secunda cu tot ce au fost

Cântările stării la vremi de-nălţare!

De steiul uitat în seceta pleoapei,

Atârnă un strigăt gâfâit şi prelung

Că-n zări fulgerate de sângele apei,

Se sparge ecoul sub brazdă…

Nu pot să dorm în noaptea înstelată,

mi-e sufletul înflăcărat, cuprins de dor,

iubirea-i condimentul unui nesecat izvor

din care vreau să sorb licoarea…

ŞUVOAIELE DE LAVĂ

 E timpul să sune goarnele apocalipsei

ca dimineaţa să se trezească în lume.

Să dăm dezlegare genunilor să ne-ntindă jăratec sub talpă

când trăznetul cu bezne despică

viersul ce ne este uter în clipă terestră!…

Mână-mi murgul

mult mai la munte,

mușcă-mi mărul

mult mai adânc,

mustul să iasă

viu din copite

foc din mugurul

verde de nuc.

miere multă

prea mângâierea,

din belșug

să am în vin,

pielea ta

mută durerea

să îmi astupe

adânc din mormânt.

să nu mă mor

mâncat…

Din ce-am dorit, din ce-am visat

Cu timpul se alege praful.

La împărat sau la soldat,

La fel le scriem epitaful

Blamăm tot ce-am aplaudat

Reorchestrând din mers taraful.

Din ce-am dorit, din ce-am visat

Cu timpul se alege praful

De vremea noastră…

Să cânte clipa de sărut nebună

Să sece marea, pe nisip să fiarbă,

Să plouă-n nopţi cu razele de lună

Zefirul să se-mbete-n fir de iarbă!

Să-ntoarne norii ploi de vară, calde,

Să dezrobească sufletul, să vină

Clipa vrăjită-n care să se scalde

Sărut sublim în lacrimi de lumină,

S-atingem cerul azuriu cu mâna,

Să ne iubim sub arc de curcubeu

Să nu rămână ne’mpliniri, niciuna,

Să-mi…

Și mi-ai promis că-mi vei aduce clipa

Îngenuncherii-n lacrima tandreții,

Nu vreau să-mi vinzi în temniță aripa

Când sorb nectar din setea dimineții.…

Am plecat de mic copil spre tine 

Şi nu-mi doresc vreodată să ajung, 

Am strâns sub tălpi visatele coline 

Cu ale lor păduri ce murmură şi plâng. 

Despic cu mintea sensurile vieţii, 

În piept se zbate veşnicia ca un prunc, 

Doar între gene roua dimineţii 

Îmi răcoreşte drumul care-l urc. 



Te simt în jurul meu ca pe-o stafie 

Dar…

Sunt albastrul cel mai aproape de tine,

rugăciunea ta îmi este destinată,

îmi faci punte din ganduri?

Eu, aşa simt pentru tine!

Când cerul îşi întoarce spatele,

stai lângă mine pe aceeaşi câmpie,

mă priveşti când eşti părăsit?

Eu, aşa simt…

s-au lipit de trup

chiar nu vezi că sub rana buzelor

cuvintele au început să șovăie

iar sfârșitul își caută început

 

aștept…

Cresc muguri de melancolie

Printre vertebrele albite

Ale labirintului;

Întrebări –

Îndoieli.

Oare ce-ar fi fost

Dacă aş fi luat-o,

Cu puţin timp în urmă,

Înainte?

Ori – să zicem –

Că din neştiinţă (şi asta-i foarte posibil)

Calc din nou pe aceleaşi uliţe,

Credeţi că aş găsi

Aceleaşi întrebări, aceleaşi îndoieli?

Poate că aş păşi ferm

Într-o direcţie sau alta

Confirmând printr-un…

trupul tău e ciorna pe care îmi scriu poemele 
trupul tău iubito 
o poezie citită de mine până la ultima literă

dezbrăcaţi de secrete 
ne trezim pictaţi 
pe cearşafuri impregnate cu dragoste

în noi 
arde ceva 
ca un suflet

un ecou 
o bătaie de inimă 
dărâmă pereţii universului 
şi dacă plouă 
în trupul tău 
mă ascund să ard 
ca un suflet al sufletului

Cine poate nega

pulberea noastră?

Noroiul plăpând

căutându-și suflarea,

printre plasele pescarilor

din mările calde

unde hrana

se amestecă cu perle.

Cine poate nega

absoluta frumusețe a trupului?

Sublimă alcătuire

coaptă și închegată

spre desăvârșire

în eternul foc al iubirii,

unde setea se astâmpără

cu ambrozia ființei.

Și cine

mă poate convinge pe mine

să-mi înving…

PÂINEA VIEŢII

Încă neuscată de apariţia furişată a soarelui

marginea genelor, răsfoită de-o adiere uşoară,

flutură de vise

ca nişte panglici multicolore.

Atât de sus

îngerii coborau…

Culorile adormite pe aripile  unor fluturi curcubeu

 s-au scurs în râul de gânduri  izvorât dintr-o oră caniculară

Apa desena cercuri de lumină  pe tălpile mici şi  albe  

ce străbăteau  fără glas orizontul  în căutarea unei oaze

La fiecare pas secundă trupurile ce sorbeau din elixirul albastru

citeau  în soare  fantomatice flori de umbră

Rotundul apei alina gândurile de cenuşă ale aştrilor

căzuţi dintr-un cer…