E toamna 

în sufletele noastre 

e frig 

şi ne săruta ploi 

iar timpu-n coama-i despletita 

ne poartă-n haos 

pe-amândoi

zăpezile ne ning iubirea 

şi gânduri troienite 

ne amurgurgesc 

orice speranţă,

sting şoapte 

nenăscute ....

cad frunze între noi 

şi-un vechi refren , 

se stinge

visam cu ochii 

trişti şi goi 

dar visul slab 

Se frânge

Căci doar stihiile răspund

În nopţi

Cu lună…