Pasărea cu ciocul scurt

[Alina Ilie]

Fachir printre cuie-ascuțite și jar,

Am căzut în brațele tale cenușă

Pârâu răsfirat printre-al mâinii mojar,

O clipă sunt straiele tale, mănușă.

Mă sufli, nu mă lași pe tine să mor,

Mă-nlături, cu palma mă-ntinzi,

Pe pielea-ți lumină sunt mortul amor,

În degete milă e când nu pretinzi,

Acum, fără trup, nu mai doare nimic,

Dar nici tu n-ai cum să mă cuprinzi.

 

[Mihaela Popa]

o Pasăre Phoenix în sens invers, iubirea de-acuma cenușă

superb!

[Grig Salvan]

Fiecare vers o surpriză imagistică, o asociere insolită și un generator de sens neașteptat, liber la interpretat. O poezie cu accente stranii uneori, dar incitantă la lectură.

[Ioniţă Gabriela]

Pe pielea-ți lumină sunt mortul amor- superb! felicitări!

[Alina Ilie]

Vă mulțumesc tuturor pentru apreciere și pentru sfaturi! 

[Mihai Katin]

aceasta kenoza  lirica este remarcabila  prin  mijloacele folosite:

Pârâu răsfirat printre-al mâinii mojar,

Mă sufli, nu mă lași pe tine să mor,

Pe pielea-ți lumină sunt mortul amor,...ce vers extraordinar..

un poem cu densități nebănuite și reflexii ontologice  stranii:

Acum, fără trup, nu mai doare nimic,

Dar nici tu n-ai cum să mă cuprinzi.

 

pretuirea mea poetei!

[Ada Nemescu]

"Pe pielea-ți lumină sunt mortul amor"

sunt descrise senzații chinuitoare, un slalom în unduiri metaforice, o incompatibilitate reală în ciuda unor sentimente sugerate. 

aDa

[Stanescu Valentin]

Dincolo de trup nu mai e durere. Descifrez un sens ce irupe din înlănţuirea cuvinelor: Viaţa să fie pasărea cu ciocul scurt?

Undeva este un i în plus!

 

Nicoleta Ramona cred că este şi mai aproape de sensul poeziei tale.

[Cornaciu Nicoleta Ramona]

Poemul vorbește despre o iubire care rănește atât de mult încât ajungi să nu mai simți nimic, iar atunci  nu mai există nici durere, dar nici iubire.