Amintiri din alte vieți

[Monica Pester]

În viața-n care stai cu teamă

Și-aștepți, hibrid, un viitor,

Poți, oare, să te bagi în seamă,

Crezând că ești nemuritor ?

Poți să-nțelegi hieroglife,

Născute-n creierul golit,

Știind că sunt doar apocrife

Deși e tot ce ți-ai dorit ?

În vremea spadei și a crucii

Când călăreai cal ne-mblânzit,

Și luai în seamă eunucii

Ce-l huiduiau pe răstignit,

Erai cu sângele-n oblânc

Și alergai cuprins de sete,

Dar îți plăcea ca din adânc 

Se rescriau niște versete,

Înțelepciunea nebuniei 

Se arăta ițindu-și capul,

Dădeai ocolul omeniei,

Vedeai bogatul, nu săracul.

Și-așa, proscris, ai dispărut,

Fantoma viselor fugare,

Făcând atunci tot ce ai vrut.

. . . 

Doar mântuirea-ți dă iertare.

[Monica Pester]

Dle Katin, cred că merită sa vă ascult sugestia, de a crea o povestioară cu multe semne de înălțare .

Vă mulțumesc frumos!

[Monica Pester]

Nu am crezut că această poezie va trece de exigenta-ți aprobare.

Mulțumesc din suflet, Lisia.

[Vasilisia Lazăr]

Un îndemn la pocăință, punând față în față păcatul. Interesant și potrivit pentru perioada Sărbătorilor Pascale. Am citit cu plăcere.

[Mihai Katin]

În viața-n care stai cu teamă

Și-aștepți, hibrid, un viitor,

Poți, oare, să te bagi în seamă,

Crezând că ești nemuritor ?   numai   in jurul  acestui  catren  s-ar  putea   dezvolta  un  dialog extraordinar...