Este sau nu plagiat?

[Vasilisia Lazăr]

                                                                                                      Motto: Uneori cărțile se scriu din cărți...

Este sau nu este PLAGIAT? Noi spunem că da. Autorul are posibilitatea să se disculpe aici.

   Suflete...

• Postat de ovidiu sinov în Martie 16, 2013 la 11:10am
• Trimitere mesaj   Vezi blog

te înalţi peste timpuri în zbor de cocori...

suflet hoinar

peste ape albastre şi reci

te întreb cum de poţi să te-arunci

în prăpăstii prea mari

căutând soarele

arzând peste ziua de ieri?

cum poţi să rămâi într-o lume amară

adunând mucegai

din merele uitate pe câmpuri?

oare mai poţi iubi dimineaţa, devreme

păşind peste roua din macii cei roşii?...

suflete...fă-te lacrimă rotită de cercuri

în dans de ţigănci cu ochi negri ca focul

mai rămâi printre ierburi cu miros de pelin

mai rămâi printre lujeri albaştri

te grăbeşti

dar rămâi lângă piatra aceea

şi învaţă să zbori...

         Ovidiu Sinov - 2012

 http://bogdanahelp.wordpress.com/category/povestile-mele/

 

Intalnirea august 30, 2011

Filed under: Povestile mele — bogdanahelp @ 1:26 pm

Suflet rotat peste ape albastre si reci te intreb cum de poti sa te-arunci in prapastii prea mari
cautand far” odihna soare arzand peste ziua de ieri,
cum poti sa fii tanar intr-o lume atat de amara
adunand mucegai din merele verzi uitate pe campuri,
daca poti sa imi scrii doua randuri pe-o frunza sa pricep ce e dragostea,
suflete ,
oare mai poti sa iubesti dimineata devreme pasind peste roua din macii cei rosii ,

...........................................................................

suflete fa-te apa rotata in cercuri in dans de tiganci cu ochi negrii si inimi ca focul,
da-mi la schimb pentr-o ora cu tine un sal din matasea cea verde plutind pete ape si dormi,
vis leganat peste stanci,
intalnire de vis sub salcii batrane lasa cheia drept gaj pentru ziua de maine.

................................................................................................

In si borangic august 9, 2011

Filed under: Povestile mele — bogdanahelp @ 9:49 am

fa-te viata lumina si zbor catre temple uitate pe sub flori de castani
fa-te gand peste lume speranta si iubire in povesti nespuse de carti,

mai ramai printre ierburi amare noroc cu miros de pelin,

te grabesti dar ramai langa piatra aceea si- nvata sa zbori,

[chindea maria elena]

Lisia - n-am crezut şi nu cred că Elena ar fi avut vreo intenţie rea! Am apreciat efortul ei de a căuta prin nu ştiu câte poezii versuri să conţină litera corespunzătoare acrostihului! Şi am mulţumit pentru această muncă titanică (eu una n-aş fi avut răbdarea) la primul meu com la poezia ei! În primă instanţă nici nu prea ştiam ce să spun! Pentru că încă nu rumegasem ce primisem! Am spus acum că nici nu mi-am recunoscut versurile prin modificările făcute de ea, până pe finalul poeziei! Dar am revenit a doua zi într-un com mult mai elaborat, în care am spus în esenţă cam aceleaşi lucruri pe care le-am spus aici! Poate puţin mai învăluit - dar esenţa e absolut aceeaşi! Deci unde este necinstea mea???? În fond am fost singura care şi-a asumat (inclusiv castanele) riscul de-a pune în discuţie un fapt! Nu ştiu dacă şi alţii au fost mulţumiţi de aceste omagieri! Şi repet, aici am pus în discuţie un principiu, nu pe Elena, care mi-e dragă şi de a cărei intenţie nu mă îndoiesc! Iar actul în sine prezintă multe din elementele plagiatului: cu materia primă a altuia creez o poezie care apare sub numele meu şi mă scot de sub oprobiu spunând cui aparţin şi că de fapt sunt un omagiu! Dacă ăsta e un lucru pozitiv - ia să vedeţi câte poezii d-astea o să postez şi eu (când o să rămân în pană de inspiraţie), fără să fie neapărat un acrostih! Şi o să aştept plata - cea pe care o primim cu toţii pe site-uri - adică com-uri cu laude! Bine că găsii o sursă inepuizabilă ce-mi oferă şansa să mai postez încă vreo două mii de ani!:)))))
Nici nu mai aduceam în discuţie acest fapt (ptr. că la com-ul al doilea pus la poezia Elenei nimeni nu mi-a răspuns) dacă nu aş fi citit chestia cu "replicile"! Şi repet, nu pe Elena o judec (nu mă îndoiesc de inocenţa gestului ei) ci probitatea unui act am adus-o în discuţie! Şi poate că orice reclamă e bună - dar priviţi şi reversul medaliei! Cineva care n-a citit deloc autorii respectivi şi nimereşte peste un omagiu - s-ar putea să nici nu-i mai citească niciodată - dacă rămân la fel de bujbei cum am rămas eu la omagiul adresat mie! A - dacă s-ar fi cerut şi obţinut acordul - datele problemei erau cu totul altele! Aşa însă... Recunosc - sunt grea de cap, nu-mi iese nicicum la socoteală această omagiere - şi văz că uşor uşor tot eu sunt mazilită! Chestia cu "necinstea" chiar n-o înţeleg! Da, în fine, lecţiile berbecului care-şi asumă arena când alţii se fofilează! Da nu-i bai, duce cârca Gerrei şi nu-şi schimbă sentimentele faţă de nimeni! Cu aceeaşi dragoste vă îmbrăţişez pe toţi! Gerra

[Vasilisia Lazăr]

Gerra, am rămas datoare cu o replică. :))

În ceea ce o privește pe Elena Mititelu eu zic să nu amestecăm lucrurile. La ea nu e vorba de plagiat. A explicat cum stau lucrurile la fiecare postare. Că nu i-au ieșit întotdeauna cum ar fi vrut, asta e altceva, poate nici nu a avut la îndemână ingredientele necesare (mă refer la un vers care să înceapă cu o anumită literă etc). Ion spunea la un moment dat că orice reclamă, fie ea și negativă, e bună. Cinstit era să-ți fi exprimat de la început nemulțumirea, nu atunci să-i mulțumești, iar acum s-o judeci. Eu cred că ea va trebui să abordeze fiecare autor în parte dintre cei cărora le-a dedicat acrostihul și fiecare va spune dacă e de acord sau nu. În definitiv doar tu și Violeta v-ați exprimat pe față nemulțumirea. Eu cred că intențiile ei nu au fost nicio clipă acelea de a profita de autori în vreun fel ci un gest de curtoazie față de ei. Părerea mea.

[Nuța Istrate Gangan]

atunci sa speram ca vor baga originalele nu replicile:)))) Asa, de dragul echilibrului:))

[Vasilisia Lazăr]

Nuța, ce te face să crezi că nu vom apărea în manuale? La câte bagă ăștia azi, nu e exclus. :)))

[Nuța Istrate Gangan]

vorbesc despre oameni cinstiti:)

[Ion Lazăr da Coza]

Un pictor, dacă abordează același subiect de n ori, face replici, nu se autopastișează! Uneori, replicile sunt mai valoroase ca tabloul cap-de-serie.

Nuța, eu cred că vorbești despre dialoguri poetice.

[Nuța Istrate Gangan]

Eu spun ca replicile au farmecul lor. Unele sunt chiar mai reusite decat poemul original.
Uneori un poem bun ajunge cunoscut datorita replicii. Orice reclama este buna, zice DC.
Dar foarte putini stiu sa scrie replici. Marea majoritate a replicilor sunt considerate plagieri pentru ca nu sunt de fapt replici ci doar ideea poemului initial adaptata unui alt stil.
Mai cred ca replicile, inspirate sau nu, stabilesc un fel de relatie draguta intre original si replicant, daca se stabileste un fel de comun acord. Dar de cele mai multe ori replicantul abuzeaza. Este firea umana. Te trezesti cu o mie de idei grozave servite pe tava, la naiba, bineinteles ca abuzezi:)) Ai motive, devii inspirat. Am scris o replica la un poem si nu ma mai puteam opri din versificat:)

Cred ca replicantul este obligat, de bunul simt, nu de altceva, sa scrie de unde s-a inspirat, la ce poezie a scris replica, sau daca s-a inspirat de la - sau dupa o idee apartinand altui autor.
Uneori am observat ca cei care scriu replici, pun si poemul "mama":)
Dar, tot bunul simt ar trebui sa il impiedice pe replicant sa stearga mai tarziu poezia "inspiratoare", sau subtitlul de sub replica, in care arata de unde s-a inspirat, incercand intr-un gest(disperat?:) sa demonstreze ca replica este de fapt un original:).

Replicantul ramane cu impresia ca tot ce zboara se mananca, poetul original cu impresia ca a fost folosit.
Ne mai intrebam de ce uneori nu mai avem nici loc de buna ziua pentru unii oameni?

Nu ajungem sa fim predati in scoala, nu ajungem mari poeti ai natiei romane, suntem doar niste oameni care s-au intalnit virtual. Relatiile umane sunt poate mai importante decat orice reclama.Decat orice incercare izbutita sau nu de a scrie.

[Ion Lazăr da Coza]

După a mea părere, ce a făcut Bogdan Petcu e o pastișă:

PASTÍȘĂ, pastișe, s. f. Lucrare literară, muzicală sau plastică, de obicei lipsită de originalitate și de valoare, în care autorul preia servil temele sau mijloacele de expresie ale unui mare creator; imitație, copie. DEX  

Mai rămâne parodia:

PARODÍE, parodii, s. f. 1. Creație literară în care se preiau temele, motivele și mijloacele artistice ale altei opere literare sau ale unui autor în scopul de a obține un efect satiric sau comic. (2. Imitație neizbutită, inferioară sau caricaturală a unui prototip, a unui original.)

Un maestru al parodiei a fost Mircea Micu. Se spune că abia după ce te parodia el, deveneai cu adevărat celebru.

[Vasilisia Lazăr]

Eu mi-am exprimat părerea în legătură cu preluarea ideii poetice și cum am exemplificat mai jos cu poezia lui Bogdan Petcu și poemul lui Macedonski, da, acela e plagiat. N-o să fie plagiat dacă tu ai scris o poezie despre mamă sau despre primăvară și altcineva a scris tot despre asta :), dar știu că nu la asta v-ați referit d-voastră. Da, preluarea unei idei de la cineva și punerea ei în alte veșminte, pentru mine, este tot un fel de plagiat.

[gherbaluta n gabriel]

daca preiei o idee -fie ea cu acordul autorului initial-desi nu e cazul la mine,nu tot plagiat e?