Tristețea lui Don Juan

[Grig Salvan]

mă-ntorc trudit la tine-n împărăție
mărire ție!
cu hainele murdare și barba nerasă
mă lasă!
trece-mi cu vederea gaura din pălărie
vai mie!
iartă-mi bubele de pe trup!
cum să le rup?...
știu că mi-ai zis să nu mă duc
singur cuc...
lăsat-am dragostea de dorul aventurii
și urii!
bătut-am toate cărările
și mările!
fost-am rege și prins
învins
fost-am slab și puternic
nemernic
printre sfinți am trăit
pocăit
printre hoți am hălăduit
înrăit
ca hoții am răpit copile
nubile
zeci de femei am iubit
cinstit
zeci de femei am părăsit
plictisit
de toate bolile am zăcut
singur și mut
lasă-mi în scăldătoarea ta picioarele
muritoarele!
aici la tine ce bine se moare!
splendoare!
vreau să-mi depun oasele vechi
perechi
în grădina ta printre crini
lumini
să le speli când uzi cu stropitorile
florile...
înalț spre tine mâinile bolnave
ave!...

[Grig Salvan]

Mulțumesc, Gabriel, pentru popas și apreciere! O zi bună în continuare!

[Grig Salvan]

Bună, Ada! Mulțumesc de vizită și de comentariu!

Mi s-a părut potrivită această manieră de a scrie o poveste veche intr-o versiune nouă și cu o sctructură prozodică ai originală, fiecărui vers urmând-i, ca un ecou, un cuvânt singuratic, dar emblematic...

O zi frumoasă de august îți doresc!

[gabriel cristea]

Frumoasă împletire molierescă! 

[Ada Nemescu]

Fiecare vers completat ca un ecou, o reverberație dată de sensuri și rime frumos împletite...

Surprinzător și mereu altul, poet plin de fantezie!

aDa, cu bucuria citirii

[Grig Salvan]

bolache alexnadru, mulțumesc de vizită și comentariu!

[bolache alexandru]

Mi-a jocul de cuvinte, imaginile...