scheherazade

[petrut dan]

uneori mă trezesc
de parcă aş fi ţinut timpul în
braţe întorc după tine
mai mult de o mie şi una de nopţi
l-am facut să aştepte
până ţi-am scuturat luna de
primăvară sunt
cel mai rău paznic al inimii mele
înduioşează când strigă la mine
gratiile

pentru două vieţi nu
ştiu unde este mijlocul apei  

de-un călcâi frunze-

n priviri de urme pe mine
nu mi-ai lăsat nopţi pentru altă poveste
schimbătorii de bani aprind lumânări
şi visele au vocea mai gravă
nu se potrivesc sufletului meu dar
aştept
săgeata care iese prin ochi 
mă trădează zvonuri din altă viață
voi pleca
sau voi muri iarna
fiu de dumnezeu
sentimental

 

[Chris]

nu mi-ai lăsat nopţi pentru altă poveste
schimbătorii de bani aprind lumânări
şi visele au vocea mai gravă
nu se potrivesc sufletului meu dar
aştept
săgeata care iese prin ochi
mă trădează zvonuri din altă viață
voi pleca
sau voi muri iarna
fiu de dumnezeu
sentimental

da, frumos...

[Mioara Manoilă]

No comment! 

[petrut dan]

domnule Mihai Katin, vă mulțumesc, apreciez comentariile dvs ce mereu își ating ținta, cu stimă!

Lisia, îți mulțumesc, mă bucură și onorează să am un cititor așa de  talentat și ca poet și critic, la tine cuvintele se adună, se strâng într-o formație aproape lirică ce le amplifică farmecul, le mărește valoarea și face poezia să capete o strălucire aparte! Cu drag, my lady!)

[Vasilisia Lazăr]

Citindu-te de ceva vreme, am parcă senzația că iubirea ți-ar fi de ajuns ca să trăiești şi că n-ar mai fi nevoie de nimic altceva, pentru că, firesc, din iubire decurg toate. Și de această dată, un discurs liric inconfundabil, izvorât din vibraţiile inimii aflate mereu în consonanţa trăirilor, într-un limbaj despodobit de rafinamente stilistice, dar cu imagini de impact și respirări care nu pot fi decât benefice pentru cititor. 

Iubirea, la tine, capătă conotaţii neaşteptate, eul liric își definește trăirile în sintagme inedite. Nu ai cum să nu rezonezi la următoarele versuri:

uneori mă trezesc
de parcă aş fi ţinut timpul în
braţe întorc după tine
mai mult de o mie şi una de nopţi
l-am facut să aştepte
până ţi-am scuturat luna de
primăvară sunt
cel mai rău paznic al inimii mele

sau

nu mi-ai lăsat nopţi pentru altă poveste
schimbătorii de bani aprind lumânări
şi visele au vocea mai gravă
nu se potrivesc sufletului meu

Iar finalul, finalul... Oare ai fi putut găsi o altă definiție mai frumoasă și mai potrivită decât aceasta? Nu cred.

mă trădează zvonuri din altă viață
voi pleca
sau voi muri iarna
fiu de dumnezeu
sentimental

Versurile din acest poem, ca și din celelalte ale tale de altfel, sunt autografele care pecetluiesc iubirea statornică și adevărată. Ceea ce nu e puțin, dimpotrivă.

Felicitări!

[Mihai Katin]

fiu de dumnezeu
sentimental....mai  poate fi  ceva  dincolo  de acest  final?....genial !!!