Pe marginea iubirii

[Monica Pester]

Ma-nfiorat atunci privirea-ți autumnală

Ce-mi ucidea iubirea nebună, prin cuvinte

Îmi răscolea în suflet tendința criminală,

Să te ucid, la rându-mi, încet și pe șoptite.

Mă fulgerau prin lacrimi, săgețile fierbinți

Ale privirilor căprui,  necruțătoare,

Pe când mirosul mă scotea din minți

Un fel ciudat de mosc și lăcrămioare.

Visam la clipele când mai priveam în noi

Și ne jucam cuminți printre cuvinte,

Dar nu știam,  topindu-mă în brațe moi 

Că vei schimba cuvintele-n cuțite.

Se întindea ca ploaia, fierbinte și nebuna

Iubirea-mi pentru tine, - de n-ar mai fi furtuna

Care să-mi smulgă pieptul, să nu mai simt bătaia

Secundelor în care ți-am ocolit văpaia ! - 

Te-aș fi trimis în norii de alabastru pur,

Să nu îți simt puterea de unicorn alb-sur,

Și să te-oprești în zona sidefului marcat,

Ca să-ți încarci pe umeri păcatul, de-i păcat.

Mă-ntorc în lumea rece, de suflu hieratic,

Nu mă mai doare focul ce-i stins acum, jeratic,

Doar pâlpâie alene, căznindu-se să moară,

Eu mă cufund în  umbra cea gri, de-odinioară.

[Monica Pester]

Da, Lisia, și eu știu ca se poate. Fulgerarile amintirilor sunt, uneori, puternice . Te fac să retrăiești intensitatea clipelor. Și povestind, sa le îndepărtezi amprenta. Cred ca toți avem astfel de clipe. Mulțumesc 

[Vasilisia Lazăr]

Câteva ruperi de ritm, câteva diacritice lipsă, câteva rime imperfecte și o greșeală: ma-nfiorat / m-a-nfiorat. Asta e partea negativă. În rest, povestea sensibilă a unei iubiri care s-a stins și care ar fi putut fi mai concentrată și mai curgător scrisă, în versuri mai scurte, poate sau măcar să se respecte ritmul care rezultă atât din măsura versurilor (numărul de silabe), cât și din modul în care cade accentul. Am citit cu plăcere, dar plăcerea putea fi și mai mare, fiiindcă știu că se poate.

[bolache alexandru]

Las un semn de plăcut popas.

[Monica Pester]

Oh, Ada, ești inepuizabila în a-mi spori bucuria . Cât de frumos îți mulțumesc  !

[Ada Nemescu]

O confesiune melodioasă.

Din ce în ce poeme mai curajoase, profunde, frumos complicate...

iar volumele ce vor urma, mai valoroase...

felicitări, aDa