tot iarnă
tu îţi vei alunga singurătatea
prin cafenele
cu prieteni de unică folosinţă
îţi răsfoieşti versurile
nu te mai opreşti la iubire
cauţi poezia pe care ţi-o doreşti
îţi numeri mărunţişul
peste câţiva lei vei râmâne singur
şi iar mă vei scrie
eu
mă voi retrage în colţul paginii
voi concura cu timpul
nopţile de iarnă sunt prea lungi
nu am atâtea litere
să-mi umplu clepsidra
am rămas singură la masa de şah
joc împotriva destinului
la final va fi ca la început
ne căutăm fără să ne cunoaştem
Adaugă un comentariu
Felicitări!
Vă mulţumesc tuturor!
Foarte frumos! :)
Trăire, fără prea multă artă, stări ale nopților lungi de iarnă. Prin simplitatea lui, poemul dă bine la o mare masă de cititori.
Sofy
Minunat, Elena! La mulți ani!
Fără expresii poetice (mulți cred că asta e esența poeziei!), ai alcătuit o poezie frumoasă!
da Coza
Vă mulţumesc!
Frumoasă căutare!
Admirație!
Mulţumesc, doamna Agafia Drăgan
Semn de placuta lectura si sincera apreciere.
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
Așteptăm DONATORI și pentru perioada septembrie 2022 - septembrie 2023:
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE