Ești aievea, nu statuie (repostare)

[gabriel cristea]

Peste Histria își lasă
murmurul de sare gemă
boarea moale și sfioasă;
Din apus curge-o triremă
fantomatic, translucidă.
Albe colonade mută
umbrele de șah titanic
pe cetatea senectută.
Se topește-n zbor, vulcanic,
sub crepusculu-nserării,
pasărea de ambră vie;
Claru-ncet se disipează...

Iarba naltă și mlădie
adumbrește-a lunii rază,
ca un freamăt de nălucă,
ca șerpuitoare vele...

Ora-mi pare răstignită
printre atice arcade;
Buze vântul își alintă
peste șolduri de menade,
adâncite-n lut și noapte.
Aud greieri din ruină
cum se zbat să reînvie
lira orfică și fină,
steaua călătoare - Vie!
Mă trezești - Ooo, Artemiza! -
din onirice pripoare;
Sunt un cerb ce setea-și poartă
peste sânii tăi-izvoare;
Te răscoală-n mine, toată!
Ești aievea, nu statuie... 

[Amanda Spulber]

Am vrut să comentez și nu am apucat. Am uitat, dar printr-un joc al memoriei mi-am amintit acum. E clar că m-a impresionat. :) Stranie și fascinantă invocație! E invocat Orfeu, deși menadele așteaptă ascunse in noapte. Apoi e invocată Artemis, dar nu de oricine, ci de un cerb.

[gabriel cristea]

Nu mă supăr, prețuiți în continuare! 

[Manuela Munteanu]

- Cine-o fi epigramistul?

- Un poet. Ce nu pricepi?

- Eu i-aș spune ,,Activistul 

Ce-activează mai mulți țepi".

Să nu vă supărați pe mine. O fac cu uimirea omului care a constatat că,  deși a crezut dintotdeauna că are simțul umorului,  atunci când a trebuit să-l aibă, nu l-a avut. Cu prețuire!

[gabriel cristea]

Doamnă Manuela Munteanu, perseverați, nemulțumirea dumneavoastră nu mă interesează câtuși de puțin! 

[gabriel cristea]

Mulțumesc, Vasilisia! 

[Vasilisia Lazăr]

O frumoasă poemă, tot cu rădăcinile în mitologia greacă, în care Artemiza sau Artemis este zeița vânătorii, respectiv a fertilității, simboluri sugerate de aceste frumoase versuri din final:

Mă trezești - Ooo, Artemiza! -
din onirice pripoare;
Sunt un cerb ce setea-și poartă
peste sânii tăi-izvoare;
Te răscoală-n mine, toată!
Ești aievea, nu statuie... 

Îmi place iarăși cadrul pe care l-ai creat, care aduce cititorul în realitatea de atunci. Felicitări!

[Manuela Munteanu]

Vă mulțumesc! Eu nu sunt tocmai mulțumită. Voi persevera. :))

[gabriel cristea]

Mulțumesc de comentarii și aprecieri! 

[gabriel cristea]

Doamnă Manuela Munteanu, nu pot decât să aplaud excelenta epigramă! E scrisă magistral! :)) V-am stimulat energiile creatoare, în epigramistică - ceea ce mă bucură! 

[Ada Nemescu]

Pe măsură ce sorbeam versurile în ritmul inimii mele, sub pleoape, pe retină se desăvârșea un  tablou! 

Minunat, aDa