cântecul firav al tundrei în care,

[petrut dan]

caprele îndărătnice

se bat pentru lapte și țapi

ridic iurta acolo unde vântul

își fierbe o zeamă

 

la sfatul bătrânilor

 

ne așezăm și cântăm despre lume

în timp ce mâncăm degetul mi-a căzut singur

totuși mai bine decât moartea

el să întrebe

domnule

sunteți cumva dintr-o țară creștină

aud clopotele, 

bărbații cu steaguri în mâini

 

nimeni nu are curaj să vorbească

de părțile slabe ale trupului meu-

seraiul unde nevestele mor tinere

le-am deschis un cadou otrăvit

întoarcerea timpului  

 

când o mână te minte cealaltă stă să păzească

bolta străbătută de stele

dacă împăratul ar mânca flori

și asta l-ar convinge pe diavol

i-aș servi o grădină

unde luna

reflectă frumusețea cerului

 

sunt un copac banyan

mârâie-n somn nobilul tigru

 

 

 

[petrut dan]

Bună seara,

- domnule Mihai Katin, mulțumesc pentru selecția dumneavoastră, și mie îmi place în mod deosebit, cu   stimă!

- doamna Floarea Arbore, mă bucur să vă regăsesc în pagina mea, cu drag!

- Alex, ma man, mulțumesc pentru comentariu, știu că ești în competiție cu timpul, dar și atât contează, ma   friend!)

- domnule Valeriu Anghel, recunosc, sunt fascinat de viața oamenilor ce locuiesc acele spații nesigure dar pline de semnificații, mulțumesc pentru sugestie, se vede că ați rezonat, cu respect!

- Lisia, tu cunoști cel mai bine poezia mea, după atât timp era și cazul și nu prea), dar mie îmi place în mod deosebit felul în care ajuți poemele să ajungă la inima și mintea cititorului prin cuvinte bine alese și minunat de calde, la fel ca poezia ta, și prin interpretări apropiate de ceea ce am vrut să spun. Alături de selecția domnului Katin, finalul și mie mi se pare fix cum așa l ai descris tu, mai ales că nu am ales întâmplător acel element care pe mine m-a impresionat în așa măsură încât ultimele doua versuri le-aș fi lăsat ca un poem de sine stătător. În timp ce-ți scriu, ascult din ceea ce mi-a trimis domnul Valeriu Anghel, ce atmosferă extraordinară creată de muzică, nu știu de ce pe mine sumbrul/misterul mă atrag precum lumina un fluture! Să ai o seară minunată, my lady!) 

[Valeriu Anghel]

[bolache alexandru]

Un cântec frumos în câmpiile nordului. O îmbinare deosebită a eului cu imaginile găsite aici 

[Vasilisia Lazăr]

Iată că ai ajuns să ne porți cu dragostea ta și-n inima sălbatică a Mongoliei, acolo unde forțe puternice au făurit unele dintre cele mai dramatice peisaje. Și mă gândesc eu că dacă au putut îmblânzi acest loc mitic, cum să nu poată îmblânzi și dragostea? )

caprele îndărătnice/ se bat pentru lapte și țapi/ ridic iurta acolo unde vântul/ își fierbe o zeamă/ la sfatul bătrânilor

Dar, oricât de puternic ar fi, orice bărbat are un călcâi al lui Ahile când e vorba de dragoste. )

nimeni nu are curaj să vorbească/ de părțile slabe ale trupului meu -/ seraiul unde nevestele mor tinere

Deși știu că traiul acesta liber și aproape ireal e unul destul de dur, versurile acestea aproape că m-au făcut să mi-l doresc... )

când o mână te minte cealaltă stă să păzească/ bolta străbătută de stele (și nu doar ele)

dimpreună cu partea de final care ne oferă un cadru de o frumusețe uluitoare și-n care imaginea copacului banyan, copacului-pădure, e absolut dumnezeiască. 

Nu știu dacă și cât am bătut câmpii, dar nici măcar nu contează. Contează doar că mi-a plăcut. )

[Mihai Katin]

când o mână te minte cealaltă stă să păzească

bolta străbătută de stele....  lumina  unui  poem  ce  poate  orbi  pe  cel   ce  prea  mult  se va  mira!!!

cu  pretuire!