Bacoviană

[Vasilisia Lazăr]

Copaci în agonie pierd frunzele pe rând,

Din zarea cenuşie se surpă munţi de sare;

Se mai topeşte-un cântec, se mai usucă-un gând,

Şi-n gri se pierd credinţe ca fumu-n depărtare.

 

În pustiitul suflet mai zboară un golumb,

La cina mult visată azi nimeni nu-l îndeamnă;

Ne-ncearcă-o amintire, cu degete de plumb,

Iar focul din privire se umezeşte-a toamnă.

 

Şi plouă mult prea rece, şi plouă duşmăneşte,

Se-ngroapă-ntr-o lacustră a noastră întâlnire.

Speranţa muribundă, dorinţa ce păleşte,

Doar floare vestejită... suspin... și risipire.

.

(din volumul de debut, scrisă în 2010)

[Vasilisia Lazăr]

Mulțumesc din inimă, Floare! Așa să fie!

[Floare Arbore]

admirabil poem dragă Vasilisia, sincere felicitări și la cât mai multe cărți cu creațiile tale care sunt o încîntare pentru cititor.

[Vasilisia Lazăr]

Minunat comentariu, Gabi. :)

[Monica Pester]

Avem, zic eu, nevoie de a împrospăta vechile generații de adevărați poeți. Moldova este un leagăn și un izvor de talente în multe planuri. Și tot ies la suprafață...

[Vasilisia Lazăr]

Monica, la vremea aceea, eram pe un site. Se numea „Republica artelor. Cititor de proză”. Eu scriam doar proză pe atunci, nu credeam că voi scrie vreodată poezie, deși avusesem câteva încercări cât am fost elevă. :) Dar pentru că și acolo, exact ca aici, lumea mergea mai greu să comenteze proza, am zis: ia să încerc și asta, că mă enerva emulația de la secțiunea poezie, comparativ cu liniștea de la proză, deși, cine a scris proză, știe cât de greu se scrie! Dar oamenii sunt mereu grăbiți și în criză de timp. Încet, încet, am prins drag de poezie și am văzut că, de fapt, ea mă definește mai bine. Sincer, acum aceste poezii nu mă mai mulțumesc, mie îmi stă mult mai bine înveșmântată în vers liber, dar fiecare lucru are un început. Și nici nu cred că aș mai putea scrie așa, acum, oricât m-aș strădui. Totuși acele poezii din primul meu volum au un parfum aparte și, oricât de multe stângăcii aș găsi la ele, tot mi-s dragi. :) Mulțumesc!

[gabriel cristea]

Minunat poem, Lisia! 

[Monica Pester]

Ma gândeam că trebuie să coci mai întâi la foc mic talentul, mesajul, forma, pentru un debut. Și a ieșit, iată, în ciuda unor mici imperfecțiuni, o bijuterie!