Acced, prin aștri...

[Camelia Ardelean]

Acced, prin aștri tulburi, la iertare,

Din școala vieții-n iureș de tango,

În cosmos bate-o inimă de sare –

Un pumn de lacrimi tras la indigo.

 

Acced, prin aștri suri, la pocăință,

Cu nopți ghimpate-n roluri de făclii;

De-aș tencui cu raze-a mea voință,

Noi sensuri verbu-„a fi” ar găzdui!

 

Mi-e aspră calea către veșnicie,

De Harul Tău m-agăț adeseori

În visele-mi despre păcate-o mie,

Din care, ne-ndoios, vor crește flori.

 

Acced, prin aștri seci, la nemurire,

Cu tolba plină de nimicnicii,

Culege-voi din cer, cândva, safire,

Eu, cea mai simplă stea dintre cei vii...

[Camelia Ardelean]

Mulțumiri de suflet, Angelina, încântată de popasul tău! Cu drag,

[Camelia Ardelean]

Mă bucur, dragă Valery, dacă ți-a plăcut printre aștri "mei"! :-) Mulțumesc mult de strofa citată și semn! Cu prietenie,

[Camelia Ardelean]

Vă mulțumesc, doamna Sofy, un comentariu pertinent, ca de obicei! :-) Vă mulțumesc mult de apreciere! Cu stimă,

[Agafia Drăgan]

Foarte frumos! Aprecieri sincere

[chindea maria elena]

Întru-cât am pășit în Era Creatorului (Vărsător) eu refuz din start ideea de păcat! Concludentă este doar luciditatea maestrului care-și înalță catedrala de ceruri pe gesturi nesigure și ratări inerente expansiunii infinitului din noi! Numai stagnarea benevolă ne poate mutila, Camelia! 

[Ion Lazăr da Coza]

Acced, prin aștri suri, la pocăință, - Eu știam că prin canoane...

Poezia e bine realizată tehnic, însă eu nu înghit mesaje bigote, predici...

da Coza

[Chris]

ultima strofă cuprinde aspiraţiile şi limitările fiinţei

frumos!

[Nădejde Angelina]

Frumos! Mi-a plăcut!

[Valeria Merca]

''Acced, prin aştri suri, la pocăinţă,

Cu nopţi ghimpate-n roluri de făclii;
De-aş tencui cu raze-a mea voinţă,
Noi sensuri verbu-„a fi” ar găzdui!''
Semn de plăcut popas... prin aştri!:)
cu drag,

 

[Sofia Sincă]

E vorba despre clipe meditative cu ajutorul fenomenelor cosmogonice, clipe principiale.

O poezie frumos alcătuite, bine gândită.

Felicitări!

Sofy