Când răutatea îşi înfige dinţii

În lutul plămădit de Savaot,

Nu Îl mai iei pe postul de pilot

Al propriului destin; îţi vinzi şi sfinţii.

Bonomul vesel se transformă-n ciot –

Te-afunzi adânc în puţurile minţii

Secate de iubire, şi arginţii

Primesc tăcut emfaticul tău vot.

Te soarbe-o nebuloasă-nfometată –

Nu ştii că eşti meniul principal.

Dacă-i propui din listă să te…

Cu traista-n băţ am pribegit prin lume,

La timp pierdut am stat voios la rând,

Perfecta rimă-n juru-mi căutând –

Un pact cu muza aptă să mă-ndrume.

Mi-a oferit doar un contract plăpând –

Un biet sonet şi câteva volume,

Zicând că are dreptul să prezume

Că spleenul mă va cotropi curând.

Aceste exprimări „vaticinante”

S-au dovedit a nu avea temei –

Mă paşte chinu-a două variante:

Mă prăbuşesc…

Venin la tâmple. Lună destrămată.

Alean fecund. Trăiri „extraprudente”.

Popas în doi. Frânturi adiacente.

(În circul morţii – viaţă acrobată.)

Din file-albastre, câteva procente.

(De-acum comete... Vis de ciocolată.)

Un Eros calp şi existenţă plată.

Granit în cord şi ploi indiferente.

Pasaj blocat. Redute. Agonie.

O cruce-n dreptul verilor-turcoaze.  

Cenuşă dintr-o stea odată…

Aştepţi tăcut să te întorci acasă,

Pe insula din tine, undeva…

(Precum Ulise, cel ce se-agăţa

În “pânza” lui Neptun, mai cazi în plasă.)

Deguşti un şpriţ cu eul, o cafea,

Î(ţ)i îndulceşti în treacăt o grimasă;

Descătuşat de ultima angoasă,

Î(ţ)i retrimiţi în fugă o bezea.

Adesea cheia se blochează-n broască,

Iar tu rămâi afară ca un prost;

Cum frigul te pătrunde şi n-ai iască,

Amnarul e-o…

Cioplesc cu dalta-n litere de-aramă,

Sperând să-naintez mai mult de-un cot

În trupul cald al verbului, să-not

Spre locul unde seva lui mă cheamă.

Înjgheb umil un soi de Barbă-Cot,

Ce tropăie mărunt în caligramă;

Un pui de cerb, rebel, se bagă-n seamă

Şi-n dreapta lui răsare un… enot.

Cu pensula din slove, fac retuşuri,

Mânat de râvna lui Apollinaire;

Extrag şi raze boante din gheţuşuri…

O nouă pâine coaptă-n vechea vatră,

Un nou imbold ţărâna să-mi ridic,

O nouă stea cu raze stinse-n piatră,

Am recoltat pe drumul spre nimic.

Un alt copac înmugureşte-n mine

Şi-un alt condei mă arde-n pumn cu jar,

Pe mister Darcy-l pierd printre feline,

La alt concert, fanatică,…

În noi sălăşluieşte Everestul,

Pe trepte de granit urcăm spre stele

(De multe ori cu pana în atele,

Ne scriem pe-ndelete manifestul).

Mutăm lumina prinsă-n cercevele

Pe-un stei secret, la adăpost de restul,

Sau facem, de pe-orbite stranii, gestul

De-a pune veşnicia-n ghilimele.

Pe pârtia dorinţelor abstracte,

Cu beţele luxate uneori,

Avizi căutători de artefacte,

Prin gheţuri hămesite de…

Însăilând vocabule cuminte

Pe-al rugăciunii veşted colier,

Am mai găsit, în vârf de palmier,

Pe insula din gând, un iamb fierbinte,

Iar un troheu cu zâmbet efemer

Mi-a luminat cărările din minte –

Descopăr azi, săpată-n oseminte,

O uliţă pe care pot să sper.

Ca un cârpaci eram (în pâsla vieţii,

Redecupez pătrate dintr-un cerc).

S-au aburit ferestre în pereţii

A căror îndurare o…

Se-nfige spada timpului în mine,

Tăişul vieţii lasă răni adânci;

Se caţără fantasmele pe stânci,

Să scape vii din turma de ovine.

C-o porţie de vril luptăm de ţânci,

Un petic de nădejde ne susţine;

Sub scutul inocenţei oare cine

Clepsidrei din dotare îi dă brânci?

Întinzi năvodul după o clipită,

Dar ochiurile sparte nu te-ajută,

Încerci o nouă cale – dinamită,

Să-ţi faci fărâme soarta…

Pribegind spre Hades într-un soi de (b)arcă

Şi vâslind tenace pe-un gigantic râu,

Atacaţi de bestii, spaime ne încearcă

(Styxu-ngheaţă-n valuri umbre, pân’ la brâu).

Aşchii de tsunami ne lovesc în faţă

(Tremură în cuget flori de asfodel);

Vaieru-şi expune, aspru, mina-i creaţă,

Nu răzbate-un zâmbet nici cu hidromel.

Jalea e stăpână pe locaşul negru

(Se încruntă Cerber zăngănind din colţi);

Deveniţi…

Se scaldă-n beznă clipele din urmă

Şi Iuda creşte-n fiecare om,

Din sânge-n fibre, până la atom;

Cu gheare mişeleşti în cuget scurmă.

Se-aruncă-n săbii ultimul bonom,

Să dovedească spiritul de turmă,

Dar ascuţişul minţii i se curmă

Şi nu mai crede-n Deuteronom.

Un şarpe lacom îşi înfige dinţii,

Rupând din trupul cerului din noi

(De sine fug copiii şi părinţii),

„Meniul” are gustul de…

(blagiană)

Încolţeşte marea în privirea ta,

Gheaţa dintre inimi într-un val se sparge;

Degete de soare, după o perdea,

Mângâie surâsuri prinse de catarge.

Peste fruntea zării joacă pescăruşi,

Susură lumina-n tonuri de opale;

Tu mă iei de mână, mă strecori pe uşi,

Către labirintul visurilor tale.

Se zăreşte „umbra unor maci“ pitici,

Paşii mi se-apleacă să le-atingă glezna,

Fluturii de miere…

Amorfe rânduri strigă pe o coală,

Rănite-n lupta dreptului la viaţă;

De un sonet atârn-o mogâldeaţă –

O slovă spartă, gârbovă şi pală.

O prind de guler – parcă e de gheaţă

Sau pare că-i trezită-acum din boală;

Cu grijă să n-o stric, o iau în poală

(Înşir de zor foneme noi pe aţă).

De câte ori am vrea să decupăm

Cuvinte din dantela limbii caste

Sau dăruim mai mult decât luăm,

Tot degustând…

Un lan de trestii înfloreşte-n mine,

Atunci când ochiul ţi se scaldă-n ape

Prin nuferi albi şi roz. Am ciuturi pline

Cu jocul tău nebun zvâcnind sub pleoape.

Apoteotic zbor spre noi victorii –

Sub platoşe de-argint schiţează cercuri;

Mi-e sufletul în braţele candorii,

La sânul gol, de miercuri până... miercuri.

Se umple-ntruna inima-mi concavă

De-un soi de fluviu – unica fereastră

Spre un ecou pornit fără…

(tatălui meu, in memoriam)

E noapte în mine, e noapte şi-afară,

Nălucă-i poteca spre-al tău ţintirim,

Mi-e clipa beteagă şi slova murdară,

Iar dorul de tine-i un biet anonim.

În aer pluteşte aroma ta dragă

Şi râsu-ţi învie, dând iama prin cruci;

Renaşte o umbră, ce vidul îl neagă,

Din nori de fantasme proptiţi de uluci.

Se-aprinde o nouă lumină sub pleoape,

Când glasu-ţi mă-ncântă în ritmul…

E-nghesuită-n mine-atâta toamnă

(Rănită-n jarul frunzelor târzii,

Desprinse din smarald în colonii),

Ce clipa la rugină mi-o condamnă!

Când vrei din echinoxuri să revii

Dar te afunzi în falsa Iliamnă[1]

(Ştiind întunecimea ce înseamnă),

Te-ndrepţi tacit spre zările…

Poetul e o cuşcă ambulantă

(Îşi ţine-n lanţuri suflet şi simţiri),

Culege, dintre gratii, amăgiri

Şi-arareori lumină, printr-o fantă.

(De călimara-i plină de sclipiri

Se reazemă un colţ de parapantă);

Îşi leagă visul de o stea restantă,

Crezându-se din viţă de Cabiri.

Nevindecat de…

Descopăr brusc febrila rugăciune –

Râvnitul pai la malul unui râu

În care peştii-noată în desfrâu,

Prin valuri cu nuanţe de tăciune.

Ades păcatul, ca neghina-n grâu,

Dădea din coadă-n cerebel să sune;

Voia, morbid, să intre-n acţiune,

Căinţele să mi le ţină-n frâu.

Îmi ţipă-n vene-acut zădărnicia,

La clinica părerilor de rău,

Acolo unde, prinsă în fobia

Popasurilor între rai şi…

La umbră de Vezuviu-i agonie.

Un clopot plânge-n hohote la Coza –

În pieptul crucii murmură doar poza;

S-a mai deschis un hău în poezie.

Tristeţea-şi ia din mine supradoza.

Din cer se rupe-n pripă o fâşie,

Un vis planează lin spre veşnicie

Şi-n suflet moare grabnic tuberoza.

Pe slove curge veştedă tăcerea.

Chemări răsună, nimeni nu răspunde,

Povestea-i mai amară decât fierea –

Cărarea se…